VIKAS SWARUP: VAGABONDUL MILIONAR SAU O IMAGINE CUCERITOARE, PICARESCĂ A INDIEI CONTEMPORANE – RECENZIE

       În cele mai multe dintre cazuri, citesc întâi cartea și apoi doar arareori mai văd și ecranizarea, pentru că filmul nu reușește mai niciodată să îmi anime imaginația așa cum a făcut-o cuvântul scris sau mă dezamăgește, nefiind deloc așa cum îmi imaginam eu sau tăind chiar scenele care îmi plăceau cel mai tare. Nu este și cazul romanului de față – „Vagabondul milionar” de Vikas Swarup – unde am văzut mai înainte filmul și asta s-a întâmplat acum mult, mult timp. La vremea respectivă nu știam că există și o carte, am aflat acest fapt abia recent și m-am bucurat nespus. Cum pelicula mi-a plăcut foarte tare, mi-am dorit să descopăr și universul literar. Recunosc, am început lectura cu oarecare emoții, însă  s-a dovedit că acestea erau neîntemeiate, căci cartea este extraordinar scrisă și măiestru alcătuită și a reușit să mă facă să visez cu ochii deschiși (mai ales la pasajele referitoare la Agra și Taj Mahal) și să călătoresc cu ochii minții prin India contemporană.
     Când ne gândim la India, ne vin în minte imagini somptuoase, cu Gangele pe fundal, cu clădiri desprinse parcă din „O mie și una de nopți”, cu veșminte feerice (acele sariuri colorate în felurite nuanțe), cu oaze naturale, cu actori celebri precum cei de la Bollywood din filmele urmărite în copilărie și la liniștea sufletească oferită de cunoașterea de sine dobândită prin intermediul meditației dintr-un ashram sau templu budist. Arareori ne aducem aminte că India este un tărâm al contrastelor și că poți întâlni bogății peste bogății, dar și mizerie, sărăcie și lipsa oricăror mijloace de trai decent. Swarup tocmai despre această a doua imagine a Indiei vorbește, creând prin intermediul „Vagabondului milionar” un roman picaresc, un amestec de dulce și amar, plin de originalitate și de autenticitate. 
     Romanul său ne spune istoria unui orfan, Rama Mohammad Thomas, un erou al lumii de jos, al săracilor, o persoană care reunește toate caracteristicile minunate ale celor trei religii pe care le sugerează numele său (hinsuism, islam și creștinism): bunătate, blândețe, renunțarea la sine pentru binele comun, compasiune, toleranță, iertare. 
         Autorul aduce în prim-plan aventurile pe care Thomas este nevoit să le parcurgă în primii ani ai vieții sale, arătându-ne, în același timp, părți ale unei Indii ascunse ochiului public, aceea a cerșetoriei forțate, a abandonului, a traiului la limita subzistenței într-un chawl, a abuzului fizic sau emoțional, a discrepanțelor dintre sărăcie și bogăție și a viselor mărunte. 

      Povestea pornește de la o idee mai puțin întâlnită în literatură, aceea a unui câștig printr-un joc al hazardului într-o emisiune televizată, cu un mare impact asupra oamenilor din clasele sociale cele mai de jos: Vrei să fii miliardar?. La aceasta participă Thomas, un simplu chelner din Mumbai, cu o existență banală, lipsit de o educație formală, însă cu o puternică școală a vieții în spate. El reușește să răspundă corect la toate întrebările din emisiune, iar acest fapt naște multe suspiciuni, căci este atipic ca un om de condiția sa să aibă cunoștințe atât de ample în domenii atât de diverse. Tocmai pentru a nu i se plăti suma uriașă câștigată, aceea de un miliard de rupii, Thomas este acuzat de înșelătorie și adus în fața judecătorilor. Este scos din sala de interogatorii de o avocată ce îi este necunoscută, o anume Smita, care îl duce în propria casă și îi cere să îi spună adevărul cu privire la emisiune, pentru ca ea să îl poată ajuta. Astfel, ajungem să fim martori la viața tânărului indian, căci a știut răspunsurile în urma experiențelor avute de-a lungul vieții, iar modul unic în care norocul sau soarta i-a scos în cale la emisiune doar întrebări al căror răspuns nu îi era necunoscut este pur și simplu fascinant.
        Thomas este un copil orfan, aruncat de la o ușă la alta, pentru că nimeni nu vrea să își asume în întregime responsabilitatea pentru el și nici statul nu o permite. Ajunge în curtea unei mănăstiri, apoi în casa unui misionar din York, în cea a unui bărbat care îi schingiuia pe copii doar pentru a îi duce la cerșit, în cea a unei actrițe celebre, dar și într-un chawl, locuința oamenilor săraci. Pașii îl poartă prin Mumbai, Delhi sau Agra – tărâmul vrăjit al Taj Mahalului, scoțându-i în față prieteni dragi ce îi devin ca frații, așa cum este Salim, sau marea dragoste pe care o întâlnești doar o singură dată în viață.
        El îi spune Smitei povești cu un farmec aparte, venite direct din folclorul urban al orașelor indiene. Sunt istorii despre el sau despre oamenii cu care a intrat în contact, iar ceea ce descrie este o lume pestriță ce formează un univers magic și unic, împletind în interiorul său tradiții și obiceiuri diverse, căci India este un tărâm al reuniunii a trei mari religii ale lumii: hinduism, islam și creștinism. 
         Viața lui Thomas nu este una lipsită de greutăți, pericole sau suferințe. Figura maternă îi lipsește și îi apare în mod obsesiv în vise, fapt pentru care regăsește aceeași dramă și sfâșiere a inimii și la alți copii cu care intră în contact, precum Salim, prietenul său cel mai bun, Shankar, copilul cu grave probleme de adaptare la lumea reală, sau la toți copiii ologi din adăpostul lui Mamaan, fapt pentru care ajunge să își și dorească să îi ajute într-un fel și să le facă lumea mai bună. De asemenea, îi lipsește grija unui părinte și este nevoit de mic să muncească pe post de servitor în casele bogaților, astfel ajungând să o cunoască pe actrița Neelima Kumari sau pe colonelul australian. 
         Greutățile lui sunt corelate cu cele ale multor familii de indieni, iar abuzurile fizice și psihice abundă pretutindeni, în special asupra femeilor. Sunt imagini care m-au șocat, așa cum este cazul incestului lui Shantaram, ale violenței cu care este arsă cu țigara de către iubitul ei Neelima Kumari sau vinderea propriei copile ca prostituată pentru a întreține o întreagă familie, fapt care conduce la sclavia fiicei pe un termen nedefinit, până când cineva o salvează sau până când moare din mâna unui client, pentru care viața fetei nu valorează nimic, sau de vreo boală incurabilă. 
      India are mirosuri și mâncăruri specifice, amintite adeseori în carte, însă acest fapt nu împiedică violențele, hoțiile, înșelăciunile și crimele. Sunt imagini care îți sfâșie inima și care îți rămân adânc întipărite pe retină, căci autorul are un stil extrem de vizual și de cinematografic. Alergi prin trenurile indiene și vezi pe loc acele trenuri supraaglomerate pe care le vedem prin poze, mergi în bazaruri, în chawl – locuințele cu pereții atât de subțiri încât auzi tot ce se petrece dincolo;  vezi Taj Mahalul prin ochi de localnic și ți-o imaginezi pe regina Mumtaz acolo, precum și culorile schimbătoare ale clădirii, ajungi în cartierele sărace dominate de prostituate și proxeneți, te minunezi și te înfiori de cât de opozant poate fi totul, de cât de contrastant și de divers. Plângi și râzi deopotrivă, aștepți cu sufletul la gură rezolvarea unor probleme și te revolți împotriva tuturor nedreptăților.
         „Vagabondul milionar” creează imagini halucinante, îți prezintă un tărâm desprins parcă din povești,  cu eroi și antieroi, îți arată că visele pot deveni realitate, că bunătatea este caracteristica principală pe care ar trebui să o ai în viață și te îndeamnă să fii mult mai milos, mai omenos. Poveștile te țin captiv în India contemporană, le citești cu sufletul la gură și te întrebi ce anume mai poate urma. Finalul te ia prin  surprindere și te face să pui cartea în sertarul inimii dedicat cărților de suflet.


      DATE DESPRE CARTE:
      ___________________
     
       Titlu: „Vagabondul milionar”
       Autor: Vikas Swarup
       Titlu original: „Q&A/Slumdog Millionaire”
       Traducător: Irina Margareta Nistor
       Editura: Taj Books and Media
       Colecția: Taj Heritage
       Anul apariției: 2010
       Număr de pagini: 316

       Cartea poate fi comandată de aici. Dacă nu l-ați văzut încă, vă recomand cu drag și filmul, care este genial. 

8 gânduri despre ”VIKAS SWARUP: VAGABONDUL MILIONAR SAU O IMAGINE CUCERITOARE, PICARESCĂ A INDIEI CONTEMPORANE – RECENZIE

  1. Mirela Barbalata zice:

    Frumoasă recenzia!
    Sincer am fugit de carte până acum. Îmi place subiectul cărții, este inedit dar am o retinere în privința descrierilor. Îmi place să pătrund în carte, să simt atmosfera dar sunt omul actiunii. De aceea cărțile cu multe descrieri mă plictisesc la un moment dat.
    Nu am vazuv filmul. Stiu că a primit și un Oscar 🙂 .

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.