MICHAEL MORPURGO: UN VULTUR ÎN ZĂPADĂ – RECENZIE

         
        Uneori, destinul ne scoate în cale anumite persoane care vor ajunge să schimbe cursul istoriei, iar noi nici măcar nu realizăm acest lucru pe moment. Pare că soarta își bate joc de noi și transformă un gest de bunătate, de toleranță și de blândețe într-un gest extrem de măreț ca valoare în timp și într-o întâmplare care ne va bântui întreaga viață. Este și cazul personajului principal din „Un vultur în zăpadă” de Michael Morpurgo, un erou creionat după modelul real al unui bărbat care ar fi putut împiedica izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial. Totul s-a aflat la o lovitură de glonț distanță, iar el a ales bunătatea și eliberarea prizonierului său, gândind că oricum totul s-a terminat și că, după atâta durere, suferință și lupte, este nevoie și de puțină bunătate și înțelegere pentru cel de lângă tine, pentru că până și dușmanul este un om, asemeni ție. Autorul are la baza poveștii sale istoria de viață a lui Henry Tendey, cunoscut drept „soldatul care nu l-a împușcat pe Hitler” în Primul Război Mondial, iar despre acest bărbat aflăm câteva detalii în partea de final a cărții. Tocmai acele amănunte m-au determinat să îmi doresc să aflu mult mai multe și să mă îndrept spre multe căutări cu privire la acest erou ce a purtat pe umerii săi destinul unei lumi întregi și greutatea unei incertitudini fără margini, despre cum ar fi putut să fie dacă el ar fi făcut gestul suprem, ce ar fi distrus viața unui german dușman.
          „Un vultur în zăpadă” este o ficțiune istorică  din care irump pagini de istorie vie din timpul celor două Războaie Mondiale, care au adus cu ele multă durere, suferință fără margini și au condus la distrugerea unor generații întregi, ce nu au mai reușit să se întoarcă la viața lor de dinainte de izbucnirea acestor molime negre. 
        „Un vultur în zăpadă” este o poveste pentru copii la bază, însă, în esență, este o lecție de curaj oferită adulților, care pot să împiedice izbucnirea unor conflicte majore, ce au darul de a opri în fașă multe acțiuni cu un mare impact asupra unei lumi întregi. 
            Cărțile astea despre război mi se par întotdeauna bine-venite și niciodată nu mi se par a fi mult prea multe sau suficiente. Nu cred că vom reuși vreodată, din perspectiva omului care nu a trecut prin nicio bătălie majoră, să cuprindem cu mintea întreaga amploare a unui asemenea fenomen, nu putem înțelege în totalitate tot ceea ce s-a întâmplat atunci și nici nu putem cuprinde cu gândul întreaga urâțenie a ceea ce a fost. Consider că, în prezent, nu avem o imagine de ansamblu asupra celor petrecute în timpul Celor Două Războaie Mondiale, care au zguduit o lume întreagă, ci avem doar crâmpeie mici din ceea ce a fost, doar mici puncte pe o hartă a durerii fără margini. Nu are cum să nu te zguduie pe interior orice poveste legată de aceste perioade istorice și cum să nu te revolte și intrige, cum să nu te simți legat de oamenii care au îndurat toate acele bătălii purtate pentru putere și cum să nu îți dorești să nu ajungi vreodată să fii martor la așa ceva. 
       O mică bucată din ceea ce a fost atunci ne oferă și Michael Morpurgo în cartea de față, ba chiar face totul mult mai accesibil și pentru cei mici, astfel încât să poată lua și ei parte la un măcel ce a zguduit lumea și să își extragă învățămintele, lecțiile pe care să le aplice în viața de zi cu zi. Orice pui de om va fi atras de această poveste, mai ales că personajul principal, Barney, este un copil asemeni lor, care a îndurat suferințe fără margini. 




       „Un vultur în zăpadă” – o poveste dureroasă despre supraviețuire în vreme de război, o istorie a pierderilor personale și sociale, o incursiune într-o lume demult apusă, în care oamenii au fost obligați să se dezrădăcineze și să lase o întreagă viață în urmă



         Michael Morpurgo își construiește romanul ca pe o povestire în ramă, împletind povești de viață din timpul celui de al Doilea Război Mondial cu cele din Primul Război Mondial, aducând în prim-plan istorii pline de sensibilitate, de noblețe și de eroism, menite să ofere curaj și încredere în prezent și să ofere un strop de lumină într-o lume ascunsă sub un văl întunecat, ce le oferă oamenilor doar o umbră a vechii lor vieți, doar un simulacru a ceea ce a fost cândva.
         „Un vultur în zăpadă” debutează cu povestea lui Barney, un copil din comitatul Covetry, martor la cel de Al Doilea Război Mondial. Este anul 1940 și iarna a coborât peste Anglia. Războiul este la început, însă Barney, băiețelul din Coventry, nu este scutit de suferințe: tatăl este trimis în luptă tocmai în Africa și nimeni nu știe nimic despre el, bombardamentele îi fac inima să tresalte la cel mai mic zgomot, casa le este distrusă în urma unui raid aerian, timp în care el, familia sa și vecinii pierd tot ceea ce strânseseră o viață, calul bunicului moare, iar el este nevoit să fugă alături de mama sa, călătorind cu trenul spre casa mătușii sale, aflată într-o zonă încă neatinsă de aripile războiului. 
          Mă cutremur de fiecare dată când citesc despre efectele războiului asupra unei zone a lumii, iar imaginile din această carte îți oferă o imagine vie a dezastrului ce a avut loc în acele timpuri: putem observa case strivite și lucruri acoperite de moloz, animale moarte, oameni prinși sub dărâmături și altele asemenea. Nici nu pot să îmi imaginez cum anume poți continua să trăiești mai departe cu toate aceste imagini în minte, cu toate mirosurile pestilențiale ce însoțesc totul, cu toate pierderile, cu toate suferințele pe care inima le are de îndurat… Nici nu pot să mă gândesc la ce poate fi în sufletul unei mame care nu își poate apăra copilul și a unui copil despărțit de părinți și rupt de tot ceea ce cunoaște și aruncat mai apoi în vâltoarea unei vieți ce nu îi mai aparține. 

          „Un vultur în zăpadă” – o poveste despre curaj, o lecție de istorie și o incursiune în tainele unui destin care se încăpățânează să se joace cu viețile oamenilor

             Cum totul a fost distrus, mama lui Barney îl duce pe acesta într-o călătorie ce speră să le protejeze viețile. Însă, trenul în care aceștia se află se dovedește a nu fi adăpostul pe care și-l doreau și oaza lor de liniște, iar drumul lor prin țară nu este lipsit de pericole. Avioane ale trupelor germane atacă trenul, iar mecanicul reușește să devină un erou, conducând trenul într-un tunel întunecat, unde decide să rămână timp de ore întregi, pentru a salva viețile călătorilor săi. Este singurul lucru pe care a putut să îl facă, însă trenul cufundat în întuneric nu este cel mai mirific loc în care s-ar putea afla un copil deja înspăimântat de tot ceea ce fusese nevoit să trăiască până atunci. Nici nu este de mirare că urăște întunericul, mai cu seamă că nu are cum să nu asemene toate acestea cu momentele petrecute în buncărele în care se ascund cu toții atunci când raidurile aeriene se dezlănțuie sau cu momentele în care totul este cufundat în întuneric pentru ca avioanele să fie păcălite și să nu realizeze că se află deasupra unei localități… Ca adult, nu ai cum să nu întrevezi toate acestea în temerile lui Barney și să nu te cutremuri gândindu-te la răutatea oamenilor, care distrug vieți și care duc bătălii lipsite de sens…
         Micuțul are noroc că, lângă ei, în compartiment, se află un bărbat dispus să își folosească ultimele chibrituri pentru a aduce puțină lumină și care îi spune o poveste adevărată, plină de aventură și de eroism, care îl ține pe Barney cu sufletul la gură și îl face să uite un timp de toate temerile, anxietățile și fricile sale. Acest personaj este unul plin de mister, după cum se va dovedi mai târziu, un bărbat care știe multe despre viața unui om presupus prieten al său, chiar și cele mai tainice trăiri ale sufletului acestuia. L-am perceput pe acest bărbat misterios asemeni spiritelor care îl poartă pe bătrânul Scrooge al lui Dickens, numai că acesta nu întruchipează sufletul sărbătorilor de iarnă, ci pe cel al războiului, care speră la oprirea acestuia cât mai repede și la scoaterea a ceea ce este mai bun dintr-un om indiferent de suferințele prin care trece. El își dorește existența blândeții și a toleranței, precum și a oamenilor capabili de sacrificiu personal pentru binele general chiar în mijlocul celor mai dure, crude și sângeroase bătălii pe care omenirea le are de purtat.
         Acest bărbat din tren îi spune o poveste fenomenală lui Barney despre un anume Billy Byron, un bărbat care s-a remarcat în toate luptele prin curajul său, prin faptul că a luptat chiar în linia întâi, că a înfruntat pericolul chiar dacă aceasta l-ar fi putut costa viața doar pentru binele celorlalți soldați și purtând cu sine, în suflet, lumina speranței dătătoare de putere chiar și în cele mai grele circumstanțe, aceea că, dacă el va lupta cu toate puterile, războiul se va termina mai repede și multe vieți vor fi cruțate. Tocmai această dorință a sa, care îl face să meargă mai departe și să reziste sub ploaia de gloanțe și de bombe, îl face să ia o decizie care se va dovedi crucială mai târziu în istoria omenirii: el salvează viața unui soldat german, căci era anul 1918, Primul Război Mondial luase sfârșit, iar acel bărbat părea la fel de speriat ca și ei. A luat decizia cu inima, gândindu-se că nu mai e nevoie de încă un sacrificiu uman când totul ajunsese la o finalitate, că au murit deja mult prea mulți și că orice om are dreptul la viață, asemeni lui. Însă, acest gest de eroism al său, care i-a adus o medalie pentru eroism, se va dovedi a fi crucea pe care va trebui să o poarte în viața de după război: cel salvat nu era nimeni altul decât Adolf Hitler, cel care a pornit cel de Al Doilea Război Mondial. Vina îl torturează pe Billy și nu îi mai permite să se bucure de viață, gândind că a ținut în mâini soarta omenirii și a dat greș. Tocmai de aceea, își dorește să îndrepte lucrurile… Dacă va reuși sau nu, rămâne să aflați.
           Povestea aceasta aduce din nou o imagine pe care am întâlnit-o și în „O logodnă foarte lungă” și mi se pare că aceasta îi conferă romanului nota aceea de originalitate, care o diferențiază de alte multe ficțiuni istorice: autorul aduce în prim-plan soldatul din tranșee, omul simplu care ajunge în situații excepționale ce fac ca un întreg război să capete alte valențe. Aici, nu mai contează că e vorba de camarad sau de dușman, lupți pentru a supraviețui și, deși în condiții normale, de pace, te-ai fi gândit la multe lucruri pe care nu le-ai face, aici nu mai contează. Lupți pentru a supraviețui, lupți pentru a scăpa de zgomotele războiului, lupți pentru miile de copii rămași orfani, pentru miile de femei rămase văduve, pentru camarazii pierduți, pentru lume. Aici, uiți de tot și de toate și obosești psihic să te lovești de morile de vânt. Poate tocmai această oboseală l-a și determinat pe Billy să nu mai ia o viață atunci când era clar că totul se sfârșise. S-a gândit că, astfel, va putea supraviețui mai ușor în lumea de după război, gândindu-se că printre toate ororile trăite, a reușit să facă și un bine unui om asemeni lui. Însă, fantomele trecutului nu își doresc să îl părăsească, fapt pentru care, deși are o soție pe care o iubește și o viață liniștită, Billy trebuie să îndrepte lucrurile, să își continue bătălia personală pentru a putea experimenta din nou viața adevărată, reală. Tocmai această zbatere sufletească a sa îi oferă o aură de frumusețe și de noblețe întregului roman.
           „Un vultur în zăpadă” este o poveste despre curaj și despre lupta cu sinele pentru binele personal. Autorul aduce în prim-plan vulnerabilitatea ființei umane, pe care o exploatează la maxim, și ne oferă o carte plină de sensibilitate și de trăiri intense, o carte ce nu ar trebui să lipsească din bibliotecile oricărui iubitor de lectură.


        DATE DESPRE CARTE:
        ___________________
        Titlu: „Un vultur în zăpadă”
        Autor: Michael Morpurgo
        Titlu original: An Eagle in the Snow
        Traducător: Alina Popescu
        Editura: Nemira
        Colecție: Nemi
        Anul apariției: 2018
        Număr de pagini: 200

         Cartea este recomandată începând cu vârsta de 9 ani și poate fi comandată de pe site-ul editurii NemiraLibris sau Elefant.
  

16 gânduri despre ”MICHAEL MORPURGO: UN VULTUR ÎN ZĂPADĂ – RECENZIE

  1. cornelia tudusciuc zice:

    Am ratat recenzia și nu știam nimic despre acest roman,acum ca am citit ce ai scris despre el cu siguranță il voi trece pe lista de lecturi viitoare. Imi plac tare mult romanele de fictiune istorica si mai ales cele din această perioadă .

    Apreciază

  2. Unknown zice:

    Când am văzut prima oară această carte, nu prea m-a interesat, gândindu-mă că este pentru copii. Mulțumesc pentru că ai scris această recenzie, acum îmi doresc enorm de mult să ajung să citesc cartea. ❤️

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.