READING CHALLENGE ȘI MOTIVAȚIA DE A CITI MAI MULT

         Zilele acestea există două „probleme existențiale” în mediul online: de ce vând/nu vând autorii români contemporani și reading challenge-urile (provocările pentru a citi). În ceea ce privește primul subiect, îl găsiți abordat pe blog sub diverse forme. Despre diversele forme de provocare literară pe care le-am tot încercat de-a lungul timpului nu v-am vorbit până acum, dar am zis că acum e momentul să îmi expun punctul de vedere. 🙂 
           Eu iubesc provocările de orice fel, fie că e vorba de lectură, fie de viața de zi cu zi. Funcționez mult mai bine atunci când îmi stabilesc un anumit target pe care îmi doresc să îl ating la un moment dat. Nu intru în competiție cu alții, nu asta iubesc, ci cu mine însămi. Îmi place să mă provoc zi de zi, pentru a face anumite lucruri mult mai bine și mai rapid decât în mod obișnuit. Am un talent deosebit în a ma complace în a nu face nimic sau în a întârzia rezolvarea unui lucru, unde mai pui că mă și plictisesc destul de repede de o anumită rutină, așa că am nevoie de provocări zilnic, pentru a mă menține în formă și pentru a nu cădea iar în patima fricilor și a anxietăților mele. Îmi este mult mai ușor așa când știu că am de atins un anumit punct. Aceasta nu înseamnă că mă demoralizez sau ajung la pământ dacă nu duc acel lucru până la capăt, principalul este să încerc, să mă străduiesc. Dacă nu îmi iese, o iau de la capăt sau o las pentru altă dată.
             La fel se întâmplă și în cazul cărților, iubesc să mă provoc, ca un fel de motivație pentru a citi mai mult, mai constant, mai divers. S-a tot pus problema citirii unui anumit număr de cărți și cred că acest fapt se datorează reading challengelui de pe Goodreads, unde îți stabilești un anumit număr de cărți pe care îți dorești să îl citești în anul în curs. De asemenea, s-a vorbit despre cititul din plăcere și cititul constrâns. Nu am să înțeleg aspectul acesta niciodată. Nu înseamnă că, dacă îmi doresc să citesc un anumit număr de cărți în anul respectiv, citesc obligată. Cine mă forțează? Cine îmi stă cu pistolul la tâmplă? Nu e ca și când aș plânge dacă nu ajung la cele 100 de cărți pe care mi le-am propus. Acum doi ani nu mi-am atins numărul, anul trecut da. Nu are importanță, oricum mă testez și încerc să mă conving să citesc mai mult. O iau de la capăt în anul următor, cu forțe proaspete. Din moment ce eu singură m-am provocat, nu am nimic de recuperat, nu este ca la serviciu, când șeful te ceartă că nu ai făcut lucrul ăla pe care ai promis că îl faci. Nu sunt dură cu mine și nici nu dau cu mine de pământ dacă nu am ajuns în punctul acela. Citesc doar ce îmi place, întotdeauna, nu merg la Goodreads să văd câte stele a avut cartea respectivă înainte de a o citi și, în funcție de aceasta, o citesc sau nu. Sunt cărți mult iubite care mie nu mi-au fost pe plac și cărți urâte pe care eu le-am iubit. Tocmai asta e frumos: suntem diferiți, dar ne unește pasiunea pentru citit. Citesc mai mult decât o anumită medie? Probabil că da, dar nu mi-am pus niciodată problema așa. Adică, eu citesc de la 6 ani, mergeam la bibliotecă avidă de cunoaștere și am fost testată atunci, ca să se observe dacă eu chiar citesc sau e doar așa, o fălire. Acum, nu aș mai trece prin același proces, nu aș mai vrea să explic dacă am ajuns să citesc un anumit număr de cărți povestind conținutul. Nu am nimic de demonstrat nimănui, doar mie însămi, iar eu mă cunosc suficient.
          Revenind la tema calității, nu văd de ce se tot aruncă așa câte o împunsătură gen: citești mai mult, nu citești de calitate, sau, ți-ai propus un anumit număr de cărți, gata, ești interesat de cantitate, nu de calitate. De unde până unde această preconcepție? Îmi pot seta un număr de 10 cărți pe an la fel de bine cum îmi pot propune 50 sau 100… Eu mă cunosc cel mai bine. Aleg cărțile cu drag și urmăresc să corespundă cu standardele mele. Citesc întotdeauna doar când simt plăcerea de a citi, nu citesc doar pentru că Goodreads mă anunță că sunt în urmă cu un anumit număr de cărți, la fel, nu mă opresc din citit doar pentru că Goodreads îmi spune că sunt înainte cu acea provocare. Mi s-ar părea că e pueril acest lucru, plus că nu ar avea sens să procedez astfel. Eu doar mă distrez provocându-mă, când nu va mai fi amuzant, nu o voi mai face. Nu simt presiunea pe umerii mei, citesc când am chef și ce am chef. 
           Consider că se pune foarte mult accentul pe provocarea cu numărul de cărți, însă aceasta nu este singura provocare existentă, cel puțin nu și în cazul meu. Eu îmi propun la început de an să recitesc clasici, să citesc mai mult un anumit gen literar, să încerc să citesc măcar o pagină pe zi, să încerc să citesc și dimineața, și seara, dar nu înseamnă că mereu procedez așa. Citesc când simt că pot face acest lucru, când vreau să mă deconectez de la urâtul din jur, când vreau să călătoresc în alte lumi, când vreau să mă simt bine, când vreau să uit de supărările de zi cu zi… Eu mă provoc singură și tot eu mă opresc dacă simt că nu mai este posibil. De asemenea, particip la unele provocări care mă scot din zona mea de confort și asta doar pentru că astfel ajung să descopăr cărți extraordinar de bune, spre care singură nu m-aș fi îndreptat. 
         Îmi place să mă joc, iar o provocare asta înseamnă pentru mine, întoarcerea spre ludic, spre copilul din mine. Nu înseamnă că dacă pentru mine funcționează va funcționa și pentru alt cititor. Fiecare se cunoaște și citește în funcție de cum se simte bine. Chestiunea cu reading challenge-ul mi se pare extrem de asemănătoare cu cea cu book shaming-ul. Nu înțeleg de ce ajungem să lovim unii în alții doar pentru că acționăm diferit. Citiți cât se poate de mult și provocați-vă dacă asta vă face să vă simțiți bine! Faceți doar ceea ce vă face fericiți, indiferent de tendințe și de judecățile de valoare emise de alți cititori! 

8 gânduri despre ”READING CHALLENGE ȘI MOTIVAȚIA DE A CITI MAI MULT

  1. illusion zice:

    Eu îmi setez challenge doar pentru că mi se pare că urmăresc mai bine cărțile citite pe parcursul anului, nu neapărat pentru a atinge acel număr. Mi se pare util și pentru blog, uneori poate rămân în urmă cu cărțile recenzate și mă duc repede la GoodReads și văd despre ce am scris și ce nu 🙂 sau la final de an când fac topul cărților citite îmi e ușor să le găsesc pe toate acolo și să fiu sigură că nu mi-a scăpat nimic 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  2. dianaandriescu zice:

    Mi se pare minunat articolul, in primul rând, pentru ca lasă sa se întrevadă un open mindedness rar in zilele noastre și in al doilea rând, pentru ca reusesti sa inspiri și pe alții sa vadă cititul ca pe o curățenie a minții. M-a atras partea in care ai spus ca avem reacții diferite la genuri și cărți diferite și ca opinia celorlalți nu trebuie sa ne influențeze, pentru ca am rezonat intr-o oarecare măsura, gândindu-ma la unul dintre părinții mei, care încearcă in mod constant sa ma limiteze intelectual spunându-mi ca sunt inutile și de prost gust cărțile pe care le citesc (psihologie, psihopatologie, criminologie, filosofie). Mi-ai amintit prin ceea ce ai spus ca indiferent care este reacția celorlalți la o anumită carte, indiferent cine sunt acei “ceilalți”, trebuie sa avem încredere, pasiune și determinare in alegerile noastre.

    Apreciat de 1 persoană

    • Oana - Crâmpeie de suflet zice:

      Într-adevăr. Am primit de multe ori reacții de genul și poate nu mereu rău intenționate, însă trebuie să acceptăm că suntem diferiți și că fiecare experiență ne face să vedem lucrurile altfel.

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.