CLARE MACKINTOSH: LASĂ-MĂ SĂ MINT – RECENZIE

           Autoarea Clare Mackintosh mi-a fost recomandată în repetate rânduri. Toate prietenele mele mi-au spus că scrie excesiv de bine și că este creatoare de dependență atunci când vine vorba de operele sale, însă, nu știu, prea des se vorbea despre ea și mi-a fost teamă că voi fi dezamăgită. Cam așa se întâmplă când plec cu așteptări prea mari de la o carte. Acum, privind în urmă, cred că am amânat prea mult întâlnirea cu ea și pot declara cu mâna pe inimă că scrie minunată, că este o vrăjitoare a modului de alcătuire a firului narativ și că te face să vrei să citești mai mult și mai repede pentru a afla adevărul. Mă bucur că am citit în sfârșit o carte de-ale ei, iar „de vină” pentru acest fapt este o răsfoire printre paginile de pe Libris. Recunosc, a fost dragoste la prima vedere, iar pe măsură ce citeam romanul „Lasă-mă să mint” procesul acesta de îndrăgosteală s-a amplificat direct proporțional cu toate scenariile pe care autoarea m-a făcut să mi le compun în minte.

             „Lasă-mă să mint” este un thriller psihologic extrem de captivant și de vizual. Poți observa în mintea ta întreaga acțiune, care ți se derulează asemeni unui scenariu cinematografic. Scene întregi îți dansează prin gânduri chiar și atunci când nu citești cartea, îți creionezi personajele create cu o mare credibilitate de către autoare și te minunezi de cât de multe pot face niște oameni din dorința de a păstra niște aparențe de normalitate și de a duce mai departe o viață la care au visat întreaga viață. Este în egală măsură un roman despre familie și de sacrificiile pe care sunt dispuși să le facă niște persoane de dragul ținerii la un loc a unei căsnicii, precum și despre greșelile pe care oamenii le fac din dorința de a păstra ceva ce nu mai merge de foarte mult timp, precum și un roman despre problemele mentale survenite în urma consumului de alcool sau al anumitor boli care conduc la altfel de reacții decât cele normale și la mult haos în mintea și sufletele celor suferinzi.

             Nu mai citisem până acum nimic scris de Clare Mackintosh , dar voi remedia această situație, căci îmi place modul în care aceasta se joacă în permanență cu mințile cititorilor săi, oferindu-le doar crâmpeie de adevăr, bucăți ce trebuie puse cap la cap pentru a putea vedea imaginea de ansamblu. Îți creează impresia că știi totul, că de acum nu te mai poate surprinde nimic, după care, bang, mai primești o răsturnare de situație și o nouă piesă dintr-un puzzle atent construit. Înainte de cea de a treia parte a romanului credeam că știu tot. Încă după ce finalizasem prima parte aveam impresia că nu mai există niciun fel de necunoscută și acum trebuie doar să aflu motivațiile din spatele acțiunilor reprobabile ale personajelor, mi se părea că întrevăd toate acestea și aveam impresia că autoarea a lungit mult prea mult acțiunea. Nici că puteam să mă înșel mai tare! Cred că Macintosh are o plăcere uluitoare să observe uimirea totală a cititorului său și să îl surprindă, fapt pentru care schimbă întreg scenariul într-o clipită, ca și cum ai bate din palme și întreg scenariul ar căpăta o cu totul altă formă. Este genială, trebuie să recunosc acest fapt și abia aștept să ajung și la celelalte romane ale sale. Nu m-am așteptat deloc ca acțiunea să ia o asemenea întorsătură și nu am bănuit nici măcar pentru o secundă adevăratul vinovat, cu toate că am avut bănuielile mele o bună perioadă pe durata lecturii. Nu am avut dreptate cu nimic și aceasta mă bucură, pentru că îmi plac thrillere care mă surprind, iar acesta este extraordinar de bun. A reușit să mă păcălească în stil mare și e perfect!

7

    „Lasă-mă să mint” – un thriller captivant, surprinzător și extrem de bine construit

             Romanul „Lasă-mă să mint” mi-a adus aminte, într-o primă instanță, de una dintre cărțile mele preferate – „Unde sunt copiii?” de Mary Higgins Clark, prin prisma personajului principal, Anna Johnson, care pare în primă fază extrem de fragilă și lipsită de puterea de a decide pentru ea, fapt accentuat de faptul că este mama unei fetițe mititele, Ella, care este încă un bebeluș lipsit de apărare. Anna a trecut prin multe situații dificile, care i-au făcut sufletul țăndări și au făcut-o mult mai sensibilă și mai temătoare pentru prezent, căci a putut observa fragilitatea ființei umane și se teme că ar putea oricând să îi piardă pe cei dragi. Este înconjurată de dragoste, atât din partea partenerului de viață, Mark, cât și  din cea a unchiului patern, Billy, și a finei mamei sale pe care o cunoștea din copilărie, Laura, însă pare că lucrurile nu se leagă așa cum trebuie și că trecutul o trage ca pe o sfoară înapoi, țintuind-o pe loc și nelăsând-o să se bucure de prezent și de maternitate așa cum trebuie.

             Anna Johnson a pierdut două persoane extrem de dragi în viața ei: părinții săi, Caroline și Tom Johnson, care au suferit o moarte la indigo, petrecută la doar șapte luni distanță. Mai întâi a pierit Tom, care s-a sinucis sărind de pe stânca de la Beachy Head, după care a urmat Caroline, ce a urmat exact același tipar, părând că nu mai vedea niciun fel de cale de ieșire din durerea ce o cuprinsese după pierderea soțului. Fiica lor nu poate înțelege ce anume a condus la gesturile lor extreme și i se pare extrem de egoist din partea lor, căci nu s-au gândit deloc la ea și au acționat dintr-un impuls ce a lăsat-o pe ea singură și nemângâiată. Nu se poate împăca deloc cu ideea morții lor, căci nu păreau să fi fost atât de deprimați încât să nu mai vrea să continue să trăiască și nici măcar terapia nu a ajutat-o foarte tare. Încă simte un ghimpe în suflet care nu o lasă să meargă mai departe și care o face să își dorească să afle mult mai multe din cele petrecute înainte de pierderea părinților.

                Moartea lui Caroline și a lui Tom i l-a adus alături pe Mark, cel care inițial fusese terapeutul său și care, ulterior, a devenit tatăl fetiței sale. Lucrurile s-au petrecut foarte repede între cei doi, mai ales că Ella a apărut dintr-o pură întâmplare, iar ei doi încă nu se cunosc foarte bine, însă Mark o susține și pare a îi fi stâlp de susținere, chiar dacă, uneori, are tendința de a o sufoca prin grija sa excesivă.

                 Este perioada Crăciunului, acel moment din an în care ar trebui să construiască tradiții și amintiri frumoase alături de familia sa, însă tot acesta este și momentul ales de mama sa pentru a se sinucide în urmă cu un an. O cartolină aniversară macabră, primită în cutia poștală, pe care scrie doar „Sinucidere? Mai gândește-te!”, declanșează o întreagă furtună în sufletul Annei și o determină să reevalueze momentul morții părinților săi și să vadă totul dintr-o nouă perspectivă. Cu toate că toate persoanele din jurul său îi spun că este doar o altă glumă macabră și că nu are niciun sens să se îndoiască de verdictul inițial dat de poliție, acela de sinucidere, cartolina o face pe Anna să se îndoiască și să ia în considerare o posibilă crimă, fapt amplificat și de găsirea intestinelor unui iepure pe veranda casei sale și de aruncarea unei cărămide cu mesaj prin care i se cere să nu mai cerceteze nimic aruncată chiar în pătuțul fiicei sale. Toate acestea o fac pe tânără să meargă la poliție și să ceară o reevaluare a faptelor petrecute în urmă cu an. Ancheta poliției, la fel și cea proprie o conduc la aflarea unor adevăruri dureroase din viața familiei sale și la multe lupte cu un trecut deloc ușor. Nimic din ceea ce știa nu pare adevărat și încă acesta este doar începutul… Prea multe detalii nu pot să vă dau, pentru că ar însemna să vă stric plăcerea lecturii. Răsturnările de situație se țin lanț și, chiar atunci când crezi că ai aflat tot ceea ce trebuia, autoarea îți dă întreg raționamentul pentru cap și vine cu o totul altă versiune asupra trecutului.

             „Lasă-mă să te mint” – personaje atent și ingenios construite și povești sensibile de viață

               Clare Mackintosh își construiește personajele cu mare atenție pentru orice detaliu, fapt care face ca toate caracterele sale să pară extrem de reale, gata oricând să iasă dintre paginile cărții și să umble printre noi. Oricum, oricare dintre personajele sale poate fi oricând unul dintre oamenii pe lângă care treci zilnic, pe care crezi că îl cunoști și despre viața căruia crezi că este perfectă. Autoarea ne arată că nu știm niciodată ce se petrece cu adevărat în spatele ușilor închise și că, de cele mai multe ori, indivizii se pot ascunde foarte bine în spatele unor aparențe de perfecțiune. Caroline și Tom Johnson par a fi un cuplu minunat, cu o viață de invidiat. S-au cunoscut pe când trăiau la Londra, iar venirea pe lume a Annei i-a făcut să se mute în Eastbourne, pentru a fi mai aproape de mare și pentru a îi putea oferi fiicei lor o viață mult mai echilibrată și mai liniștită. Au o afacere de succes, moștenită din familie, care este condusă de ei doi și de fratele lui Tom, Billy, iar totul pare a străluci. Moartea lui Tom, urmată la scurt timp de cea a lui Caroline, ridică multe semne de întrebare și îi face pe toți să se întrebe despre motivele care i-au făcut pe acești doi oameni de succes să își ia viața. Ceea ce poliția va scoate la iveală va dărâma orice fel de scenariu pe care vecinii și l-ar fi putut face despre soții Johnson. Caroline și Tom nu sunt deloc cine păreau a fi, iar traiul la un loc le-a adus nespus de multă nefericire, care s-a acumulat în frăgezimi de suflet și i-a făcut să ajungă să nu mai simtă dragostea de la început și să considere că se află prinși ca într-o cușcă în această căsnicie. Ei fac ceea ce multe familii obișnuiesc să facă: rămân la un loc de dragul fetei lor.

              Relația Annei cu Mark pare a fi trasă la indigo cu cea a părinților ei. L-a cunoscut pe tatăl fetiței sale într-un moment extrem de greu din viața sa, imediat după moartea părinților săi, iar Ella s-a grăbit să apară imediat după prima lor întâlnire, când Anna s-a lăsat pradă impulsului de moment. La fel ca și în cazul părinților săi, viața i se schimbă și nu apucă neapărat să îl cunoască pe Mark, nu știe mai nimic despre el, nu știe cum ar reacționa acesta în anumite situații, însă stau amândoi în casa ei pentru că simt că asa trebuie de dragul copilului lor. Tocmai pentru ca această familie nu s-a format într-un mod firesc, dinamica lor pare un pic ciudată, în sensul că, deși Mark încearcă mereu să îi fie alături și îi pasă de bunăstarea ei emoțională,  Anna se teme să îi dezvăluie tot ceea ce gândește și alege să nu îi dezvăluie anumite secrete din viața ei, căci se teme ca aceste lucruri îl vor alunga. Anna este slabă și fragilă, căci nu a avut timp să își consume doliul în urma pierderii părinților ei. Cartolina aniversară o face să aibă sufletul ros de îndoieli, apoi, adevărurile pe care le află o fac fie să se revolte, fie să se teamă pentru viața ei și a familiei sale, însă nu îl include și pe partenerul ei în asta, ba chiar este roasă de îndoieli în privința lui la un moment. La rândul meu, și eu m-am îndoit de Mark, căci, nu știu, este construit într-un mod destul de ciudat: nu știm multe despre el, este mult prea protectiv cu Anna, iar aceasta din urmă pare a se schimba în preajma lui mult prea tare, ca și cum l-ar lăsa pe el să preia frâiele asupra vieții sale. Poate tocmai de aceea nu mi-a plăcut Mark, pentru că se impune mult prea tare și nu îi lasă mamei fetiței ei libertatea de a alege. Vrea să îi fie sprijin, însă nu știe cum să o facă și, de multe ori, pare mai mult obsedat de control decât protectiv.

                În momentul în care Anna ajunge la poliție cu cartolina aniversară, autoarea introduce un alt personaj, care mi-a fost extrem de drag: Murray MacKenzie, polițist pensionat, care încă lucrează de dragul vremurilor trecute și pentru a reuși să uite de ceea ce are acasă. Acesta mi-a intrat rapid în suflet, pentru că pare extraordinar de real și foarte apropiat de mine, cea din trecut, căci și eu obișnuiam să fug de problemele din viața mea refugiindu-mă în muncă. El alege să o creadă pe Anna și să reînceapă o anchetă pe cont propriu asupra cazului morții părinților ei. Are impresia că un element important le-a scăpat colegilor săi și el simte că are tot timpul din lume pentru a afla adevărul, mai ales ca încearcă să scape de realitatea lui. Sarah, soția sa, suferă de o boală mentală care o face să își dorească în mod constant moartea. Are și zile bune, însă acelea tind să se piardă printre multele zile proaste. Cu toate că este bolnavă, ea îl susține în demersul său de a afla adevărul în cazul soților Johnson, ba chiar îi oferă indicii utile.

51835767_2033246446792910_466158450179571712_n

               „Lasă-mă să mint” este o carte uluitoare, care te ține în tensiune de la prima și până la ultima pagină. Trăiești fiecare eveniment prezentat în carte la intensitate maximă și treci printr-o multitudine de stări. Mai presus de orice, îți dorești să afli adevărul să știi exact ce s-a petrecut în casa familiei Johnson și ce anume i-a condus la a lua niște decizii atât de radicale. Nimic nu este ceea ce pare, iar finalul te ia în totalitate prin surprindere. Recomand cartea cu căldură. Nu vă va permite să vă plictisiți!

 

DATE DESPRE CARTE:

Titlu: „Lasă-mă să mint”
Autor: Clare Mackintosh
Titlu original: Let Me Lie
Traducător: Mihaela Ionescu
Editura: Trei
Colecție: Fiction Connection
Anul apariției: 2018
Număr de pagini: 512

Cartea o puteți comanda de aici.

Publicitate

16 gânduri despre ”CLARE MACKINTOSH: LASĂ-MĂ SĂ MINT – RECENZIE

    • Oana - Crâmpeie de suflet zice:

      Acum vreau și celelalte două romane ale ei! 🙂 ❤ Am zis doar wow când am terminat de citit aseară, încă nu mi-a venit să cred cât de tare s-a jucat autoarea cu mintea mea. ❤

      Apreciat de 1 persoană

    • Oana - Crâmpeie de suflet zice:

      Mulțumesc din suflet! 😍 Mă bucur dacă am reușit să te tentez măcar un pic. 🙃 E un thriller care merită citit.

      Apreciază

  1. AnK zice:

    Am citit de curand Te Vad – Clare Mackintosh ,marturisesc ca am stat cu sufletul la gura pana la sfarsitul cartii. Acum citind aceasta recenzie imi doresc foarte mult sa citesc Lasa-ma sa mint.

    Apreciat de 1 persoană

    • Oana - Crâmpeie de suflet zice:

      Eu am început cu aceasta, urmează să ajung și la celelalte romane ale autoarei. În plus, vine și la Bookfest anul acesta. 😀

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.