KRISTIN HANNAH: UN NOU ÎNCEPUT – RECENZIE

Nu știu voi cum sunteți, însă eu iubesc să mă uit la documentarele care prezintă tehnici de supraviețuire în condiții de viață extreme, iar una dintre zonele mele preferate este Alaska, acel colț de la capătul lumii care pare desprins parcă dintr-o poveste și în care pare că te poți pierde și să fii cine vrei tu să fii, fără niciun fel de opreliști. Prefer emisiunile care prezintă oameni ce au decis să renunțe la viața din civilizație și la toate comoditățile pe care aceasta le aduce și să plece să trăiască în sălbăticie. Nu de puține ori m-am întrebat oare cum ar fi să lași totul în spate și să o iei de la capăt într-un loc cu totul nou, uitând de tot ceea ce înseamnă tehnologie și supraviețuind așa cum o făceau străbunii noștri. Cred că e un soi de romantism în această idee, un soi de curaj poetic care te împinge să explorezi lumi necunoscute altor oameni, să fii doar tu cu tine și cu gândurile tale.

Având toate acestea în minte și aflând că romanul „Un nou început” al autoarei extrem de dragi mie, Kristin Hannah, aduce în discuție tocmai traiul în acest colț de lume, mi-am dorit din tot sufletul să îl am acasă și să îl parcurg cu ochii minții. Autoarea nu m-a dezamăgit deloc, căci pare că trăiești printre locuitorii băștinași din Alaska în timpul anilor `70/`80, bucurându-te de zilele aproape interminabile de vară și de aurora boreală iarna. Călătorești alături de personajele cu caractere foarte bine conturate și trăiești efectiv acolo, în acea lume din Nemărginita Pustietate.  Nu le invidiezi viețile neapărat, căci traiul în Alaska este unul plin de duritate și numai cei mai puternici reușesc să supraviețuiască, însă tânjești la rândul tău după libertatea de a trăi după propriile reguli, fără niciun fel de constrângeri sociale, după forța aceea eliberatoare care te face să te dezvălui cu totul, așa cum ești tu cu adevărat, fără teama de a fi judecat de cei din jur. Însă romanul este mult mai mult decât o simplă călătorie până la capătul lumii, unde admiri pentru un timp peisajul superb și înveți să supraviețuiești în ciuda vremii grele.

„Un nou început” este un roman complex, cu o tematică diversă, începând cu metodele de supraviețuire într-o lume sălbatică, dură, ce îți amintește întotdeauna că ești extrem de fragil ca om și că o simplă greșeală îți poate aduce sfârșitul, și mergând până la disecarea în crâmpeie izvorâte din adâncimi de suflet și din fragilitatea ființei umane a relațiilor dintre copil și mamă, dintre copil și tată, precum și a celor romantice care s-au transformat aproape într-un viciu extrem de toxic sau a celor existente în sânul unei comunități mici și extrem de unite, care învață să fie solidară și un punct de sprijin pentru cei aflați în suferință sau în nevoie.

51982035_2052075678243320_204033533793009664_n

„Un nou început” – aventură, strălucire și lupta pentru supraviețuire pe un tărâm aflat la capătul lumii

Kristin Hannah creează personaje memorabile, alături de care râzi și plângi în egală măsură și de care îți este extrem de greu să te desparți. Poate tocmai din această cauză am tot amânat citirea acestei cărți începute undeva la începutul lunii februarie, pentru ca parcă mă aflam în interiorul unei familii și întotdeauna este greu să te detașezi de cei dragi. Am avut zile în care am citit doar câteva pagini pe zi, pentru ca acum, în două zile, să citesc peste două sute de pagini, nemaiputând să las romanul din mână.

Incipitul romanului nu lasă să se întrevadă dimensiunea dramei pe care o are de traversat familia Allbright și, cu toate că ni se oferă anumite indicii, care se leagă mai apoi și ne oferă întreg tabloul care conduce la distrugerea și destrămarea unei familii, nu bănuim cât de tare doare totul și cât de multă estetică a urâtului este prezentă în sânul unei familii de condiții modeste. Bănuim că nu totul este roz, mai ales când tatăl, Ernt, își dorește mereu și mereu să o ia de la capăt într-un alt loc și când mama, Cora, este silită să ceară bani de la familia sa înstărită, din sânul căreia fugise în momentul în care devenise o adolescentă însărcinată la doar 16 ani, în momentul în care soțul alege să demisioneze, din nou. Însă, asemeni lui Leni, fiica de doar 13 ani a familiei, și ghidați de vorbele Corei, care parcă încearcă să se convingă și pe ea, credem că totul nu este decât ceva trecător, că lucrurile care par rele mai ales că Ernt a luptat în războiul din Vietnam, unde a fost luate drept prizonier, vor dispărea odată cu un nou început, că se vor disipa în neant și vor rămâne doar o simplă amintire amară.

Ernt, bărbatul de care se îndrăgostise Cora și alături de care fugise la doar 16 ani, lăsând în urma ei întreaga viață pe care o cunoștea și părăsindu-și părinții care nu erau de acord cu alegerile ei, nu mai există după războiul din Vietnam, unde prizonieratul și pierderea camarazilor i-au produs coșmaruri de nedescris și o viață plină de durere. Nu mai își găsește locul nicăieri și plăcerea lucrului într-un loc nou îl ține doar o scurtă perioadă de timp, apoi simte nevoia de a o lua de la capăt, de a schimba mediul, sperând că pofta de viață va reveni. Șocul obuzului și-a pus amprenta asupra lui și l-a făcut să nu mai vadă lucrurile limpede, scoțând la iveală toți demonii săi interiori, cu care nu are puterea să mai lupte, însă, această boală nu consider că îi justifică violența acerbă și mania de a controla totul de mai târziu. Boala doar a adus aceste elemente la suprafață, însă ele existau în el într-o stare latentă încă de la început, au stat în natura lui mereu, în ciuda aparențelor pe care a încercat să le salveze.

Alaska, cu orășelele ei pline de farmec, pare a fi singura soluție pentru a scăpa de obiceiurile nocive ale lui Ernt, care nu poate păstra un serviciu prea mult timp, precum și de o societate dominată de teamă, de revolte și de răpiri de fete. Leni va fi iar fata cea nouă de la școală, dar speră din suflet ca aici familia ei să prospere.

Cu puținele bagaje strânse de-a lungul timpului, familia pleacă în întâmpinarea unui nou destin în orașul Kandeq, unde un camarad de război al lui Ernt îi lăsase moștenire un teren și o căsuță. Nu sunt pregătiți pentru ceea ce vor găsi aici, însă vor găsi vecini săritori, care se vor strădui să îi facă să înțeleagă pericolele pe care noua viață le aduce cu ea și să le dea imboldul pentru a se gospodări așa cum trebuie, căci iernile nu seamănă cu nimic din ceea ce au cunoscut ei până atunci.

Alaska farmecă familia Allbright, la fel cum o face și cu cititorul. Te ademenește în mrejele și te ține captiv acolo, făcându-te să te îndrăgostești de frumusețea sa naturală și de modul simplu de trai, încât ajungi să consideri acest loc acasă. La fel se întâmplă și cu Leni și familia sa. Fetița simte că a descoperi paradisul pe pământ și ajunge să se bucure de liniștea pe care lipsa tehnologiei o aduce, de valurile ce se sparg de țărm, admiră acvilele și învață să îndrăgească activitățile în aer liber de care are parte aici.

Regulile în Alaska sunt diferite de tot ceea ce cunoscuse familia până atunci: vara, zilele sunt extraordinar de lungi, fapt care le permite oamenilor să se pregătească de iarna lungă și grea. Învață toate acestea de la localnici precum Marge Grăsana, Tom Walker sau familia Harlan. Aici, în pustietate, supraviețuirea este asigurată de perseverență și multă muncă. Familia primește în dar capre și găini, este ajutată să își facă o seră pentru legume, țarcuri și o afumătoare. De asemenea, este sfătuită să învețe să vâneze și să folosească o pușcă, pentru că animalele sălbatice mișună prin aceste locuri. Chiar au ocazia de a vedea o haită de lupi înfruptându-se din animalele lor. În plus, li se spune să fie mereu cu băgare de seamă, căci aici orice greșeală se plătește scump și așa se întâmplă cu vecina lor, Geneva Walker, care alunecă sub apa înghețată.

Viața în sălbăticie nu este ușoară, apa trebuie adusă de la un râu aflat în apropiere, iar aceasta devine sarcina lui Leni, la fel ca și hrănirea animalelor. Mama învață să frământe și să coacă pâine, să facă în casă tot ceea ce trebuie, să curețe animale și să folosească orice pentru gospodărie. Ernt aduce lemne și se ocupă de traiul familiei sale. Și, la început, pare că și-a găsit în sfârșit liniștea, că totul a intrat pe un făgaș normal. Leni chiar crede că pot, în sfârșit, să fie o familie normală, însă habar nu are cât de tare se înșeală și cât de multe va scoate sălbăticia la iveală, căci aceasta te face să te cunoști mai bine, dar și dezvăluie toți demonii interiori cu care te lupți, mai cu seamă în nopțile nesfârșite din timpul iernii.

51872898_2037828719668016_882176313979305984_n

„Un nou început” – despre relațiile toxice și opusul lor, iubirile care sparg barierele timpului, chiar și atunci când par imposibile

Alaska încântă și înspăimântă în egală măsură, iar toate crizele lui Ernt sunt amplificate de nopțile prelungite și de statul în casă alături de familie. Coșmarurile devin mult mai frecvente, iar violența lui răbufnește de fiecare dată când este contrazis sau când lucrurile nu se petrec așa cum și-ar dori el și este cam greu să îi intri în voie, căci el are propriile convingeri, care rămân rigide în mintea sa, ca și când ar fi un adevăr absolut, fără putință de tăgadă. Toate anxietățile sale îi sunt alimentate de Cora, care pare a simți o adevărată plăcere din a-l provoca și a-l face gelos pe soțul ei. Îl cunoaște pe Tom Walker, care și așa îi este antipatic soțului ei, pentru că este un om bogat, cu rădăcini familiale puternice și cu o mare putere de influență în zonă, căci părinții lui au fost primii locuitori din această zonă. Antipatia lui este amplificată și de soția sa, care se gătește mai tare atunci când este și vecinul prezent și care pare să aibă un fel de conexiune mentală cu acesta. Apoi, furia lui Ernt împotriva lui Tom crește până la paroxism, mai ales că acesta, alături de Marge Grăsana, stau în calea acceselor sale de furie repetate îndreptate împotriva soției sale, iar totul ia niște proporții uriașe în momentul în care vecinul său vrea să modernizeze zona, transformând-o într-un loc turistic.

Ernt pare a nu judeca întotdeauna corect, căci mintea lui percepe lucrurile anapoda. Este convins că o răsturnare a ordinii lumii este iminentă, fapt pentru care își constrânge familia să participe la lecții de instructaj pentru supraviețuire în vreme de haos și își trezește fetele în miez de noapte, făcând parcă armată cu ele, cerându-le să asambleze puști și să pregătească un rucsac de supraviețuire. La toate acestea, se adaugă modul lui de a fi. Orice cuvânt sau acțiune care nu i se pare oportună îi poate declanșa accesele de violență, iar acestea sunt mereu îndreptate împotriva Corei, care suportă cele mai înjositoare tratamente și cele mai crunte bătăi. Vecinii intervin și, o vreme, o scapă de toate acestea, însă revenirea acasă a lui Ernt și pierderea locului de muncă îl facă încă și mai violent.

Leni observă cu acuratețe și luciditate accesele de furie ale părintelui său și, pe măsură ce trece timpul, nu mai crede în dragostea lui față de ele sau că toate acestea ar fi doar niște ieșiri de moment, doar niște greșeli, așa cum îi spunea mama mereu. Ea încearcă să nu își judece părinții, însă pare a fi singura cu o minte lucidă din familie și singura capabilă să acționeze în consecință. Ea îi cere mamei în repetate rânduri să fugă de acasă, însă încercările lor eșuează mereu, iar Cora nu pare pregătită din punct de vedere psihic să fugă în lume. Teama fără margini le cuprinde pe amândouă și traiul lor este extrem de dificil alături de Ernt. Se poartă cu mănuși în propria lor casă și nu sunt sigure că acest fapt este de ajuns pentru a opri crizele tatălui și soțului.

Lucrurile devin mult mai grele pentru cele două în momentul în care Leni se îndrăgostește de colegul ei de bancă de la școală, de Matthew, fiul vecinului Tom Walker. Faptul că mama ascunde aceasta de Ernt nu ajută prea tare. La fel, alungarea lui Ernt din societatea în care refuză să se integreze îl face pe acestă să își izoleze familia, creând o adevărată fortăreață în jurul terenului său. Leni e deja adolescentă și simte că se sufocă. Vrea să fugă din lume și singurul ajutor pare a fi Matthew. Acesta are curajul de a risca pentru regina inimii sale, iar modul în care ajunge să sufere mai apoi pentru că a încercat să facă ceea ce îi dicta inima sa blândă, m-a făcut să uit că îl antipatizasem la un moment dat, căci am avut clipe în care mi s-a părut că tânărul îi seamănă foarte tare lui Ernt. Matthew își pierduse mama într-un tragic accident pentru care se învinovățea, fapt care îl făcea să aibă multe coșmaruri, ba chiar uneori să acționeze violent. Mi se părea că Leni repetă destinul mamei sale. Părea că are o anumită ciclicitate, iar înverșunarea tatălui împotriva tuturor și dorința lui de a o face captivă alături de ei nu ajută deloc, ci o fac să fie mai puțin prudentă și să acționeze pe fugă, în ciuda faptului că relația disfuncțională a mamei cu tatăl ei părea să o fi pregătit pentru orice și să o întărească, transformând-o într-o supraviețuitoare pe timp de furtună.

Kristin Hannah a reușit să creeze descrieri uluitoare ale ținutului sălbatic care este Alaska și să surprindă culoarea locală. Personajele sale sunt extrem de bine conturate, fapt care te determină să le îndrăgești și să te apropii sufletește de ele sau să le urăști cu tot sufletul. Este un potpuriu de personaje în cartea autoarei și este interesant de observat cum oameni cu cariere puternice în lumea civilizată se transformă aici în niște luptători veritabili, capabili să ia taurul de coarne. Dincolo de acestea, Hannah surprinde prin prezentarea relației dintre mamă și fiică, prin portretizarea iubirii supreme pe care doar o mamă o poate simți pentru copilul ei, fapt care o face să îndure multe și să acționeze din impuls, indiferent dacă aceasta conduce la o ruptură în relația de cuplu. Mama și fiica formează un tot unitar, sprijinindu-se una pe alta și refuzând să trăiască una fără cealaltă. Pe rând, puterea este transferată de la una la alta, astfel încât să reușească să reziste în fața tuturor vicisitudinilor vieții.

„Un nou început” este un roman care te sensibilizează, care te face să te gândești la multe aspecte ale vieții și, în același timp, îți face un dor puternic de ducă.

 

      Citate

„Mama era ca sfoara unui zmeu. Fără legătura ei puternică, stabilă, nu făceai decât să plutești în derivă, să te pierzi undeva, în nori.”

„Speranța. O lumină strălucitoare, o ispită pentru cei naivi. Știa cât de seducătoare putea fi și cât de periculoasă.”

„Uneori trebuia să te întorci cu fața spre trecut ca să poți merge mai departe.”

„Iubirea nu slăbește și nici nu moare, fetița mea. Oamenii îți spun că așa se întâmplă, dar nu. Dacă îl iubești acum, o să-l iubești și peste zece ani, și peste patruzeci. Diferit poate, nu cu aceeași pasiune, dar el face parte din tine acum. Iar tu faci parte din el. ”

51708383_2036124856505069_1553991829949513728_n.jpg

   DATE DESPRE CARTE:

Titlu: „Un nou început”

Autor: Kristin Hannah

Titlu original: The Great Alone

Traducător: Valentina Georgescu

Editura: Litera

Colecția: Blue Moon

Anul apariției: 2018

Număr de pagini: 464

 

Cartea poate fi comandată de aici .

Publicitate

36 de gânduri despre ”KRISTIN HANNAH: UN NOU ÎNCEPUT – RECENZIE

    • Oana - Crâmpeie de suflet zice:

      Mi-a plăcut extraordinar de tare. ❤ A durat ceva până am dus-o până la capăt, mă mobilizez foarte greu de la începutul anului. Însă subiectul este unul care m-a făcut să mă revolt și să mă gândesc la cât de multe este dispusă să accepte o persoană. E un roman care m-a făcut să trec autoarea pe lista de preferați. ❤

      Apreciază

    • Oana - Crâmpeie de suflet zice:

      Mulțumesc! ❤ Mă bucur că a fost și pe placul tău, atunci când îmi place foarte tare un roman, sunt ca o mamă cu copilul ei: aștept să fie plăcută de cât mai multă lume. 🙂 ❤

      Apreciat de 1 persoană

    • Oana - Crâmpeie de suflet zice:

      Este pur și simplu minunată, extrem de dureroasă, pentru că scoate la lumină multe traume, însă o recomand cu căldură. 💚

      Apreciază

  1. Roxana Elena Suma zice:

    Pare super, super interesanta aceasta poveste. Mi-ar fi placut sa fie prima carte citita anul acesta. Doar este vorba de un nou inceput. Chiar vreau sa o citesc. Multumesc pentru recenzie.

    Apreciat de 1 persoană

  2. Simona Vlad zice:

    Am prieteni din Alaska, stabiliți în România, la Iași. Mereu le ceream să îmi povestească despre locul acela, mi se pare fascinantă Alaska.

    Urmează să citesc și eu cartea. Mi-a plăcut mult recenzia ta!

    Apreciat de 1 persoană

    • Oana - Crâmpeie de suflet zice:

      Mulțumesc! ❤ Și pe mine mă fascinează, nu am curajul ca să locuiesc acolo, dar ca vacanță mi-ar plăcea…

      Apreciază

  3. Dana zice:

    O recenzie excepţională, ca de obicei! Îmi place mult cum scrie Kristin Hannah, sensibil şi profund – ai transpus excelent acest lucru.Deocamdată nu am citit această carte, dar cu siguranţă o voi face!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.