CLĂBUC: SUFLETELE CELOR RĂTĂCIȚI (LEGIUNEA LUI LILITH #1) – RECENZIE

Iubesc genul fantasy și, de fiecare dată când am o perioadă mai aglomerată în viața de zi cu zi, mă îndrept spre acest tip de cărți pentru că știu, cu siguranță, că vor reuși să mă scoată puțin din ritmul alert și să mă ajute să evadez din cotidian. Dacă acestea sunt scrise și de scriitori români contemporani, cu atât mai bine, căci câștig pe două planuri, citesc ceva pe placul meu și susțin literatura română. Tocmai din aceste motive, zilele acestea m-am îndreptat spre un roman care mă aștepta de destul de mult timp: „Sufletele celor Rătăciți”, cartea întâi a seriei „Legiunea lui Lilith”, scrisă de Clăbuc. Am început lectura destul de timid, nu știam exact la ce să mă aștept, însă, recunosc, mi-a plăcut la nebunie, căci mi-a oferit un univers fantastic extrem de bine creat, plasat într-un loc autohton, Alba Iulia, și multe răsturnări de situație, care m-au ținut cu sufletul la gură pe tot parcursul cititului.

„Sufletele celor Rătăciți” a fost un adevărat festin pentru suflet, oferindu-mi o călătorie minunată printre magi, ifriți și mireni și o atmosferă demnă de romanele de atmosferă consacrate. Romanul este unul plin de aventură, iar pericolele se simt la orice pas, mai ales că protagoniștii sunt la început de drum în ceea ce privește cunoașterea lumii de care aparțin și au multe de descoperit despre ei și puterile lor. Tocmai pentru că personajele principale sunt adolescenți, care abia descoperă că nu sunt oameni, ci specii cu totul aparte, precum magi sau ifriți, cu reguli proprii și puteri magice nebănuite, cartea poate fi citită și ca un roman inițiatic, în care eroii, asemeni celor de basme, au de parcurs un drum al lor, plin de obstacole și de încercări care să îi facă mai puternici și mai înțelepți, la finalul căruia trebuie să se descopere pe ei cu adevărat. Au trăit o viață într-o realitate iluzorie, acum au multe de recuperat, iar acest fapt conduce la o acțiune alertă, care nu lasă loc plictiselii pe tot parcursul lecturii.

Autorul a presărat acțiunea cu multă aventură, cu detalii minunate despre Alba Iulia, unde călătorești mai întâi cu ochii minții, apoi căutând imagini pe internet, și despre lumea pe care o creează, care pare atât de credibilă încât începi să te uiți peste tot în jurul tău, așteptând să apară vreun mag cu Spiralata atârnându-i la gât sau un ifrit cu Pietroasa în mână și urfamele pe degete, să se creeze o Malgisa și să poți face alături de ei un salt în timp și spațiu. Ajungi să îți dorești să afli mai multe despre personajele principale și să fi chemat în vis de un Mare Arcan, care să îți dezvăluie tainele Universului, detalii despre trecut, prezent și viitor, și vezi cu ochii minții Cetatea Plutitoare, cu Palatul Lunii și Dealul Ruinii în profil, unde speri ca Zabetul și Sfatul să fie blânzi și să nu fie nevoiți să invoce vreo Adunare Infernală pentru tine sau pentru vreunul dintre cei întâlniți, ci să îți permită să iei parte la acțiune în mod pasiv.

66389488_1135021616684773_8778233740737380352_n (1)

„Sufletele celor Rătăciți” are la bază legende din mitologiile lumii legate de Lilith, demonul feminin damnat, și Sammael, arhanghelul revoltat, care sunt personajele absente din text, însă cele care au o importanță majoră pentru cultul magilor, care își doresc să îi readucă la viață. Alături de ei, apare și demonul considerat prinț al Iadului, Astaroth, care a devenit conducătorul Sfatului, acea adunare menită să aducă dreptate în lumea magilor.

Acțiunea se desfășoară pe mai multe planuri narative, fapt care ne permite să cunoaștem mult mai bine personajele și să ne apropiem sufletește de ele. Avem un plan principal, care ne prezintă grupul de prieteni adolescenți, care se confruntă acum cu adevărul ascuns despre viețile lor, căci nu sunt mireni (oameni), ci magi și ifriți, cu părinți pierduți ce se cer regăsiți (iar tema paternității se regăsește în mod pregnant în text), și cu secrete ce trebuie păzite cu strășnicie. Îi descoperim astfel pe Satrina Roya și pe Partash Euclid, pe Caleb și pe Celia, precum și pe alte câteva personaje extrem de interesante, așa cum sunt Elena Arkwick și Andrej Marek. Apoi, există un plan secund, care ne prezintă lumea din culise, în care trăiesc conducătorii magilor, Zabetul și Eretrocitul, cei doi locuind la Palatul Lunii, care se află în apropiere de marea Marmara. Mi-a plăcut foarte tare această lume plină de intrigi și de dorințe de putere, din care răsare o poveste de iubire extrem de diafană, dintre secundul conducătorului magilor, Septimiu, și o servitoare răpită din rândul mirenilor, Aurora.

În prim-plan, avem povestea tinerilor din Alba Iulia, care, în aparență, sunt niște adolescenți normali, cu activități obișnuite. Însă, într-o zi, întreaga lor viață se schimbă, atunci când sunt însemnați cu semnele preschimbării. Satrina Roya află de la bunica sa că este ifrită, un tip de ființe destul de ingrate ca poziție în fața magilor, văzuți ca fiind net superiori ifriților, care trebuie supuși puterii acestora. Mi-a plăcut foarte tare acest personaj, căci este un caracter feminin de o forță extraordinară, capabil să treacă cu bine peste toate încercările. Părinții săi au dispărut pe când ea și fratele ei, Dantelon, erau încă niște copii, iar în prezent nu mai știu nimic de ei. Tocmai de aceea, pe măsură ce își descoperă puterile de ifrită, puteri magice, care constau în supunerea anumitor elemente, în Satrina crește și dorința de a își găsi părinții și face orice pentru a ajunge la adevăr. Reușește să îi găsească pe Marii Arcani, ființe neutre cu puteri tămăduitoare, care îi oferă indicii demne de urmat, și se sprijină foarte tare pe ajutorul bătrânului Sarx, un personaj destul de controversat, despre care cred că vom afla mai multe pe viitor (sau cel puțin eu asta îmi doresc. 🙂 ).

Satrina este iubita lui Partash Euclid, însă accentul nu este pus pe povestea lor de iubire, care apare într-un con de umbră. Partash a aflat că este mag și că, pentru a îl avea pe el, părinții săi au fost nevoiți să fie supuși la un ritual de maledicție (un fel de blestem care, la o anumită vârstă a copilului, le cerea să devină Aserviți, adică un fel de zombie, care urmează ordinele unor stăpâni), iar salvarea părinților săi primează pentru el, în ciuda dragostei pentru Satrina.

Alături de cei doi, se află Caleb, un mag care mi s-a părut că merge un pic pe un drum al întunericului. Oricum, magii aparțin de Tărâmul Întunericului, deci sunt demoni la origine, iar Caleb este orfan, crescut într-un centru pentru tinerii fără adăpost. Autorul a reușit să creeze un caracter plin de lumini și umbre, căci în interiorul creierului său se dau bătălii cu o anumită voce, care uneori pare să îl domine. Nu aflăm încă cine este acea voce, dar sper că ne vor fi oferite răspunsuri în volumul următor. Apoi, în grupul acesta de prieteni, se află Celia, vecina și cea mai bună prietenă a Satrinei, care, în aparență, este mireană. Mai avem multe de aflat despre ea.

Dincolo de povestea celor patru prieteni, care își caută adevărata identitate și menire în lume, și care decid să afle mai multe despre puterile lor și lumea nou descoperită pe cont propriu, îi descoperim pe Ignatius și Septimiu, cei doi locuitori de la Palatul Lunii. Cu toate că Ignatius este Zabet, adică persoana care conduce treburile magilor, Septimiu este adus mult mai mult în față prin prisma gândurilor sale și a dorințelor sale de a fi în preajma Aurorei, tânăra care îi animă sufletul. El este capabil de fapte mărețe, însă învață cum să se comporte astfel încât să păstreze aparențele.

Romanul aduce o multitudine de informații despre lumea magilor și a ifriților, însă, în același timp, păstrează o line extrem de realistă, fapt care mi-a plăcut la nebunie. Pare că poți vedea aceste ființe magice ieșind dintre noi și luându-și poziția pentru luptă. Finalul m-a făcut să îmi doresc neapărat să am volumul doi, căci se întrevăd noi fire narative și ceva incredibil, fapt pentru care abia aștept să aflu mai multe. Acțiunea este mult mai complexă și mai plină de neprevăzut față de ceea ce v-am descris eu mai sus. Vă invit să citiți singuri cartea pentru a afla mai multe!

„Sufletele celor Rătăciți” este un fantasy pur românesc de care vă veți îndrăgosti garantat. Este romanul care îți pătrunde în suflet, de unde refuză să mai plece.

66125773_527030454499809_3913357965691715584_n (1)

Date despre carte:

Titlu: Sufletele celor Rătăciți

Autor: Clăbuc

Editura: Celestium

Colecție: Imaginarum

Serie: Leviunea lui Lilith

Volumul: I

Anul apariției: 2018

Număr de pagini: 364

Nota pe Goodreads: 4.73/5

Nota mea: 5/5

 

Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Celestium sau de pe  Libris.

8 gânduri despre ”CLĂBUC: SUFLETELE CELOR RĂTĂCIȚI (LEGIUNEA LUI LILITH #1) – RECENZIE

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.