DAVID JACKSON: PLÂNSET DE COPIL – RECENZIE

Câte ai fi dispus să faci pentru siguranța copilului tău? Cât de departe ai merge cu degradarea ta, ca persoană, dacă ai ști că doar asta îl poate ține în viață? Cum ai reacționa dacă te-ai trezi într-o zi și ai constata că puiul tău a dispărut și că un necunoscut ți-a dat întreaga existență peste cap, fără ca măcar să cunoști motivul din spatele gestului său?

Toate aceste întrebări îți răsar în mod inevitabil în minte atunci când citești Plânset de copil de David Jackson. Am tot amânat citirea acestei cărți și acum regret că am făcut lucrul acesta. Noroc că am prietene bune, care știu să îmi arate minunățiile literare. Am luat cartea în mâini, să văd despre ce este vorba, iar după o oră m-am trezit că am ajuns să citesc deja o sută de pagini. Cam acesta a fost efectul acestei cărți asupra mea.

Plânset de copil este un thriller psihologic fenomenal și captivant, care te ține prins între paginile sale de la prima și până la ultima pagină. Povestea dintre paginile sale se prăvale peste tine cu forța unei avalanșe și îți dă întreaga lume peste cap. Nu este un roman care surprinde prin scriitură, căci aceasta este destul de simpluță, ci prin acțiune și printr-o estetică a urâtului ridicată la rang de artă. Erin Vogel se trezește pur și simplu într-o zi și realizează că a fost atacată în propria casă, iar copilul de numai 6 luni i-a fost răpit. De ce și cum nu știe, însă are certitudinea că își poate recupera fetița dacă face tot ceea ce îi spune ucigașul. După acest moment, începe o cursă contra cronometru pentru salvarea Georgiei, timp în care empatia și mila pentru Erin se împletesc cu violența extremă creată de crimele pe care personajul principal este nevoit să le comită.

Plânset de copil – un thriller captivant, o carte memorabilă

Romanul acesta a fost fix ceea ce aveam nevoie pentru a mă scoate din starea aceea de lentoare în care picasem undeva pe la mijlocul lui august. Are un ritm atât de fresh, de alert și de nebunesc pe alocuri, te șochează prin crimele comise și îți urcă inima în gât în atât de multe momente, încât nu ai cum să rămâi pasiv și să te plictisești citindu-l. Ești în mod constant cu gândul în carte și alergi la nivel mental alături de Erin, simțind adrenalina și teama curgând prin vene.

Erin Vogel este o tânără divorțată, sosită la New York pentru a lua viața de la capăt alături de fetița ei, Georgia, care are doar 6 luni. Totul pare a fi perfect, până într-o zi în care se trezește confuză și amețită și constată că puiul ei a dispărut, că a fost smuls din pătuțul lui și dus nu se știe unde. Tot ce are este o cască în ureche, cu vocea răpitorului care îi spune că Georgia e bine, dar, ca să rămână așa, trebuie ca Erin să treacă anumite teste, și o broșă la piept cu o cameră încorporată.

Erin este destul de confuză, nu știe de ce i se întâmplă ei toate acestea, de ce a fost ea aleasă dintre toți oamenii și care este motivul pentru care fetița ei a devenit o victimă. Omul din cască îi spune că trebuie să ucidă 6 persoane până în ziua următoare la 12. Nu are de ales, este mamă și știe că puiul ei este mai presus de orice, așa că acționează după cum i se cere. O observăm cum își alege victimele și cum se transformă. Îi simțim zbuciumul sufletesc și trecem alături de ea prin lupta dintre conștiință și dorința de a își știi copilul în siguranță.

Un al doilea fir narativ se împletește cu cel care o are în prim plan pe Erin și ne poartă pașii la secția de poliție, unde o întreagă secție se străduiește să afle cine este vinovat de crimele violente ce par în serie, mai ales că victimele au semnătură distinctivă, în ciuda faptului că ucigașul nu urmează un tipar.

Tot la secție, îl cunoaștem pe Albert, un bărbat cu mintea puțin rătăcită, dar care se va dovedi cheia pentru rezolvarea tuturor crimelor. Alături de Erin, Albert mi s-a părut un personaj memorabil.

Cireașa de pe tort a romanului, dincolo de acțiunea care îți trimite fiori reci pe șira spinării și te face să îți creezi o multitudine de scenarii în cap, este finalul, care coboară asupra ta ca un cuțit ce taie în carne vie. Nu m-aș fi așteptat la așa ceva nici într-un milion de ani. Și e dureros, te face să simți ceea ce simt personajele, milă în loc de dezgust și să plângi.

Plânset de copil este o carte absolut genială, care se joacă cu o plăcere sadică aș putea spune cu mintea cititorilor. Te îmbie, te agață și te ține captiv între paginile sale de la prima și până la ultima pagină.

Date despre carte:

Titlu: Plânset de copil

Autor: David Jackson

Titlu original: Cry Baby

Traducere: Mariana Piroteală

Editura: Trei

Colecție: Fiction Connection

Număr de pagini: 344

Anul apariției: 2016

Cartea poate fi achiziționată de aici. E destul de rară în online și mult prea minunată pentru a o rata. Dacă dați de ea și iubiți thrillerele, nu ezitați să o luați acasă.

10 gânduri despre ”DAVID JACKSON: PLÂNSET DE COPIL – RECENZIE

  1. Oli zice:

    Foarte intensa si emotionanta recenzie! Subiectul m-a dus cumva cu mintea la „Lantul”, unde victima trebuia sa rapeasca un alt copil pentru a fi al lui eliberat. Insa cartea asta e mult mai brutala si socanta, nu stiu daca am taria s-o citesc. M-ai facut foarte curioasa in privinta finalului…

    Apreciat de 1 persoană

  2. evaancutahamza zice:

    Recenzia ta e absolut tentantă! O să trec cartea în wishlist, deși nu cred că mi-ar face bine să o citesc. Eu sunt oricum paranoică și veșnic terorizată de gândul că fiica mea ar putea păți ceva și cred că această carte doar ar accentua paranoia.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.