MOMENTE ȘI LECȚII DIN 2019

Am ajuns într-un an cu o sonoritate extraordinar de mare și destul de ciudat dacă este să ne luăm după forma sa: 2020. S-a terminat o decadă și parcă simt nevoia de a face un bilanț în ceea ce privește anul 2019, unul destul de plin pentru mine, cu urcușuri și coborâșuri, cu agonie și extaz, cu multe răsturnări de situație chiar când credeam că lucrurile se vor așeza așa cum îmi doresc eu, cu multe dezamăgiri, dar și cu multe împliniri sufletești. Schimbarea caracterizează anul ce tocmai s-a încheiat, precum și revenirea la vechi și rele obiceiuri, care m-au dus din nou în pragul anxietății, de care chiar credeam că m-am despărțit definitiv la începutul anului. A fost un an destul de dur, cu toate că începuse lin, monoton și cu o stare de bine, care speram că mă va însoți toate cele 365 de zile fără niciun fel de abatere.

Consider că am reușit să cresc în plan personal destul de mult în 2019, să mă dezvolt, să mai renunț un pic la obiceiurile nocive și să învăț să las lucrurile să curgă de la sine, mai ales atunci când nu pot face nimic ca să modific vreun aspect ce nu îmi este pe plac. Am descoperit că nu mă mai tem atât de tare să ies din zona mea de confort, fapt care m-ar fi pus la pământ în urmă cu vreo doi ani. Am reușit să mă adaptez din mers la noi situații, fără a intra în panică, fără a mă da cu capul de toți pereții, pentru că nu suport schimbările deloc. Am reușit să trec peste neînțelegeri, ba chiar să fiu nespus de rece în relațiile cu unii oameni, care nu îmi mai aduceau de mult timp bucurie, ci doar nefericire și neliniște, iar asta clar a fost o noutate pentru mine. Obișnuiesc să rămân într-o relație de orice fel, fie ea de iubire sau de prietenie, până când chiar nu mai este deloc nimic de făcut, deși am încercat tot ceea ce mi-a trecut prin minte pentru a salva lucrurile. Anul trecut nu. Când am zis gata, a fost clar punct și de la capăt, fără a mai privi deloc în urmă, iar asta este clar un bonus pentru mine. Mi-am arătat că se poate, că sunt mai puternică decât cred, că pot să mă pun pe mine pe primul plac, cu nevoile, stările și trăirile mele, iar nu pe ceilalți. Sunt empată, iar acest lucru este destul de greu de realizat, dar am observat că nu este și imposibil. Dacă vreau, pot.

Momente și lecții din 2019

Momente și lecții din 2019

După cum v-am spus deja, a fost un an extrem de plin pentru mine, cu toate că începuse frumos. În prima parte a anului, am avut o energie ieșită din comun și o bucurie fără margini, o liniște greu de combătut de chestiunile exterioare și o poftă nebună de lucru, citit și ieșit la plimbare. Mă păcăleam considerând că voi rămâne cu moralul sus tot anul, dar asta nu s-a întâmplat, din păcate, pentru că nu eram atât de puternică pe cât mi-aș fi dorit, astfel încât să las în spate tot ceea ce m-a rănit și durut, toate dezamăgirile și lucrurile pe care, privind retrospectiv, știu sigur că nu le-aș fi putut schimba. Cred că asta am învățat în sfârșit: să nu mai mă agit pentru lucrurile pe care nu le pot schimba, să iau totul așa cum vine și să nu mai pun la suflet decât lucrurile care contează cu adevărat pentru mine. Am nevoie de oameni alături de mine, dar nu de toți cei care se adună acolo. Unii sunt meniți să rămână un timp mai îndelungat, alții doar un timp. Mă bucur de tot ceea ce am, de orice clipă și nu mai plâng la final, ci mă bucur că totul s-a aranjat așa cum trebuia pentru mine. Întotdeauna este pentru mai bine. În lipsa oamenilor cu care să pot să rezonez așa cum trebuie, am învățat să fiu optimistă și plină de zâmbete și să transform singurătatea într-o prietenă. Nu mai mă tem să stau singură, pentru că știu acum să îmi controlez gândurile, astfel încât să se gândească la ceea ce mă ridică, nu la ceea ce mă pune la pământ. Pot trece peste agitația vieții de una singură, nu mai mă sperie zgomotele exterioare, pentru că greu mai pătrund în forul meu interior.

Am început anul lucrând la o editură, care între timp, undeva la final de vară, și-a închis porțile. A fost bine cât a fost, pentru că m-a ajutat să capăt încredere în mine și să realizez că pot mai mult decât a face doar niște traduceri. Pot corecta, pot edita, pot lucra cu textul. Mi-era dor de faptul acesta drept să spun. Lucrul și analiza pe text mi-au plăcut mereu, pasiunea aceasta se afla în interiorul meu, trebuia doar să scormonesc adânc în mine pentru a o regăsi. Apoi, pentru că știu că îmi place, am devenit corector la o altă editură și am lucrat la foc continuu, cu termene limită, ceea ce m-a ajutat pe mine să fiu o variantă mai bună a mea. Nu știu ce îmi va aduce anul acesta, dar mi-ar plăcea să continui în această direcție, pentru că este ceea ce mi-am dorit dintotdeauna să fac. Nu spun că nu îmi este dor de predat, pentru că aș minți, însă sistemul de învățământ din România nu este chiar așa cum mi-aș dori, așa că spun încă nu acestei activități.

Am reușit să merg din nou în Anglia, la fratele meu, undeva în toamnă, când deja credeam ca nu voi pleca nicăieri în afara granițelor țării în 2019. Am văzut o nouă zonă, Croydon, extrem de colorată și de multiculturală. Anglia întotdeauna îmi va plăcea, pentru că are o deschidere spre nou, spre diferit, iar asta iubesc la nebunie. Îți permite să fii cine îți dorești tu să fii și e minunat. Am ajuns și la ocean, o zi, era un frig teribil, dar apa oceanului a reușit să îmi potolească puțin tumultul interior.

Am ajuns la celălalt capăt de țară, ca să mă întâlnesc cu prietena mea, Andrada. La începutul anului nu bănuiam că vom ajunge să ne strângem în brațe și nu o dată, ci de două ori. Ne doream asta, dar nu vizualizam că va fi atât de devreme. Răbdare pentru a mă vedea cu oamenii dragi știam că am, nu știam ca viața mă poate lua într-atât prin surprindere încât să mă facă să vreau neapărat să fiu acolo, alături de cei dragi sufletului meu. Mereu uit câte surprize îți poate rezerva viața și asta am reînvăță-o în anul trecut. În plus, nu strică uneori să fii spontan. Pot ieși lucruri minunate. Eu sunt omul planurilor minuțioase, dar iese mai bine când lași soarta să te surprindă puțin. E bine uneori să îți dai voie să zburzi un pic cu sufletul, fără a te gândi la ce va urma. Este perfect să trăiești clipa, prezentul, momentul acum, singurul pe care îl ai, fără a îți proiecta în minte anumite scenarii.

În plus, am înțeles că momentele cele mai tensionate ale vieții îți arată clar, și Doamne, cu ce claritate, cine merită să îți stea alături și cine trebuie să dispară din preajma ta, pentru că, dacă nu reușește să îți fie alături în momentele nu prea fericite ale vieții, nu are dreptul să fie acolo nici la bucurie. Prieteniile false nu mă ajută cu nimic, nu am nevoie alături de mine de oameni care nu reușesc să fie acolo atunci când am și eu nevoie, cu toate că eu am fost atunci când era nevoie. Am învățat să las oamenii să zboare, să se desprindă de mine atunci când este nevoie și să nu îmi plâng de milă. Lucrurile merg mai departe și apar alți și alți oameni. Nu mai disper pentru cei care spun alta și fac cu totul și cu totul alta.

De asemenea, am avut o perioadă în care abia am putut citi, poate o carte sau două pe lună. A durat destul de mult lipsa sta de poftă, însă nu mai disper. Dragostea de lectură este tot cu mine, mereu, așa cum a fost acolo încă de când am învățat să citesc, însă nu mereu este și pofta de a citi. Am perioade și perioade. Plus că eu cu asta lucrez, cu cărțile, iar după ce stau ore întregi în fața unui laptop, aranjând și corectând, parcă nu mai merge întotdeauna să merg pe aceeași linie și seara. Am învățat să îmi găsesc alte preocupări, iar când cheful revine, reîncep cu aviditate să citesc.

Cam astea au fost momentele și lecțiile mele din 2019. La voi, cum a arătat anul trecut? Ce v-a învățat?

 

4 gânduri despre ”MOMENTE ȘI LECȚII DIN 2019

  1. Gavriloi Adina zice:

    Frumoase lecții ai avut, chiar dacă nu mereu plăcute.Și mie îmi este teamă de schimbări și mereu stau și plănuiesc totul până în cele mai mici amănunte.Și uneori este bine să lași lucrurile să curgă de la sine.Asta am învățat în 2019: să las lucrurile în pace, si nu mă mai dau peste cap pentru toate nimicurile și să mă pun pe mine pe primul loc.Și ce să vezi: nu a fost foc, am primit înțelegere de la soț și copil, am reușit să am timp pentru mine, fără să mă simt vinovată.Să avem un 2020 cu soare și căldură!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.