ANNA TYBOLEYN: DRUMUL ÎNAPOI. LASĂ-MĂ SĂ-ȚI ARĂT CALEA! – RECENZIE

V-ați dorit unele cărți atât de tare, încât, odată ce le-ați avut în mâinile voastre, inima a tresărit de bucurie și sufletul a făcut tumbe? Ei bine, mie mi se întâmplă destul de rar să simt asta legat de o nouă achiziție, asta și pentru că am destul de multe cărți, timpul de citit s-a diminuat considerabil, la fel și cheful, iar gusturile mi s-au schimbat. Sunt destul de selectivă cu lecturile mele, însă cartea de față, achiziționată de pe Stylished Books, a fost un adevărat festin pentru mine.

Drumul înapoi. Lasă-mă să-ți arăt calea! de Anna Tyboleyn este un roman încărcat de sensibilitate, despre un el și o ea, căci, deși este povestea lui Amy și a lui Ray, în definitiv este povestea multora dintre noi. Nu ai cum să nu te recunoști în unele dintre trăirile personajelor și nu ai cum să nu trăiești alături de acestea fiecare fluturaș de iubire, fiecare durere, fiecare tresărire a sufletului atunci când lucrurile nu merg așa cum trebuie. Autoarea transmite foarte tare, pune emoție în stare pură în fiecare cuvânt așternut pe hârtie și o simți cu fiecare pagină pe care o parcurgi. Aduce în discuție un subiect dureros, o relație toxică, o codependență pe care poate mulți nu am știut să o gestionăm la un moment dat, mai ales atunci când a fost vorba de prima dragoste. Și, cu toate că subiectul tratat este unul nou, prin toate meditațiile asupra vieții și a dragostei. Tyboleyn reușește să îndulcească puțin lucrurile și să ne facă să ne întoarcem un pic spre noi și nevoile noastre, spre ceea ce este cu adevărat important și să găsim drumul înapoi spre propriul sine. Este cu adevărat o carte dedicată tuturor femeilor puternice, decise să lupte pentru o viață sigură și fericită.

ANNA TYBOLEYN: DRUMUL ÎNAPOI. LASĂ-MĂ SĂ-ȚI ARĂTCALEA! - RECENZIE

Drumul înapoi. Lasă-mă să-ți arăt calea – despre regăsirea de sine în focul suferinței

Romanul aduce în discuție o poveste de iubire, prima din viața Ameliei Stown, care ar fi trebuit să fie pură și încărcată de cele mai minunate sentimente. Este o fată bună, inteligentă, care poate avea orice își dorește de la viața. Se pregătește pentru viața de student și totul pare să meargă conform planurilor, până când îl găsește pe Rayson Donowan sau, mai degrabă, el o găsește pe ea și o provoacă să îl lase să o cucerească, să îi acorde doar cinci minute, după care fiecare își poate vedea liniștit de viața lui. Numai ca aceste cinci minute se transformă în ceva ce ar fi trebuit să fie cea mai frumoasă amintire a ei, însă, în schimb, Ray va deveni tatuajul ei permanent, gaura neagră aceea în inimă ce trebuie peticită în permanență pentru a nu se redeschide și a lăsa să iasă la suprafață cele mai urâte hibe.

Amy se lasă atrasă în jocul iubirii și plutește pe aripile pasiunii și ale fluturașilor pe care doar prima dragoste ți-i provoacă la cote maxime. În naivitatea ei, crede că și-a găsit alesul, că el este cel care îi va fi alături indiferent de situație. Aude zvonuri, știe că el a făcut lucruri rele, dar nu vrea să creadă. Orbită de iubire, crede în toate declarațiile lui Ray și în toate promisiunile pe care acesta i le face. Tocmai de aceea alege să se ofere cu totul lui, iar el o transformă în femeie în adevăratul sens al cuvântului. Însă, la scurt timp, băiatul visurilor ei începe să îi impună lucruri, să îi interzică să facă anumite lucruri, să îi ceară să nu se mai vadă cu anumite persoane, iar într-un final, dispare fără a spune un cuvânt, iar rețelele de socializare îi relevă un adevăr crunt: Ray este un cuceritor, iar totul nu a fost decât un joc al seducției, căci Amy era inabordabilă, apoi, cum totul a devenit al lui, tentația a pierit, iar el s-a îndreptat spre noi și noi cuceriri.

Amy rămâne în urmă să își vindece sufletul rănit, să se regăsească pe sine. O ia de la zero cu iubirea de sine și cu încrederea în propria persoană, în judecata ei. Trebuie să facă mulți pași înapoi, care nu sunt ușori și par asemeni călcării pe sticlă pisată, în timp ce în suflet se înfig adânc țepii neputinței, disperării și suferinței. Este ca o pată mare ce se extinde puțin câte puțin, riscând să transforme totul în gheață, asemeni inimii Crăiesei Zăpezilor. Însă, în focul suferinței, Amy învață vindecarea și înțelege că, cu cât mai departe merge față de el, cu atât iese la suprafață mai tare bucăți din ea, cea adevărată. Drumul departe de el înseamnă, de fapt, străbaterea căii corecte înapoi spre ea și visurile ei.

Drumul înapoi. Lasă-mă să-ți arăt calea! este un roman care te cucerește prin finețe, gingășie și lecții de viață. Te regăsești în povestea lui Amy și te întorci, la rândul tău, spre tine. Ce mi-ar fi plăcut să existe mai mult în cazul acestei cărți este atenția la corectură, sunt destul de multe discrepanțe ce se puteau evita și care tind să știrbească puțin plăcerea lecturii, precum și o abordare mai detaliată a relației dintre Ray și Amy, pentru că, la un moment dat, relația aceea toxică pare răsărită din neant. E totul bine și deodată apare răul. Însă, per total, cartea este una bună, care transmite mult.

ANNA TYBOLEYN: DRUMUL ÎNAPOI. LASĂ-MĂ SĂ-ȚI ARĂTCALEA! - RECENZIE

Date despre carte:

  • Titlu: Drumul înapoi. Lasă-mă să-ți arăt calea!
  • Autor: Anna Tyboleyn
  • Editura: Stylished
  • Anul apariției: 2020
  • Pagini: 352

Cartea poate fi achiziționată de aici.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.