LUCIA STROILĂ: ȘI VULTURII UITĂ SĂ ZBOARE – EDITURA SIONO- RECENZIE

Anul acesta a fost unul al încercărilor, care m-a îndepărtat puțin de lectură. Cu tot ceea ce se întâmplă în jur, este nevoie ca o carte să îmi vorbească pur și simplu. Să producă o oarece vibrație la interior pentru a mă determina să ies din cochilie și să citesc. Așa că m-am bucurat enorm când am dat peste o editură nu foarte veche pe piața de carte românească, Siono, care promovează literatura română contemporană. M-a atras grafica lor foarte tare, discursul lor din online și, de ce nu, numele care apar în cadrul lor. Sunt oameni tineri, autori debutanți sau cunoscuți în  cercuri restrânse, dar de o înaltă calitate. Și asta oferă editura și în ceea ce privește volumele lor. Calitate în locul cantității, iar asta este pur și simplu minunat. Tocmai de aceea poate sufletul meu a făcut câteva tumbe când am reușit să obțin o colaborare cu acești oameni minunați, de care sunt sigură că vom auzi mult timp de acum încolo.

Am mai multe cărți primite în dar de la ei, căci da, dar din dar se face Rai. Cu toate acestea, am ales să îi cunosc prin intermediul unui volum de poezie, care m-a făcut să simt că ar putea fi ceea ce caut în această perioadă tulbure și deloc ușoară pentru mine. Am pariat pe Lucia Stroilă cu cartea ei Și vulturii uită să zboare și nu m-am înșelat. Iubesc coperta, dar este marca Sasha Segal, pe care o știam de la unul dintre volumele Anei Barton, așa că era normal să fie una de excepție. La fel este și grafica întregii cărți. Totul este la înălțime legat de cărticica aceasta. Nu vă lăsați păcăliți de aparențe. Este mică doar ca întindere, nu și ca semnificație.

Și vulturii uită să zboare este prima mea întâlnire cu autoarea Lucia Stroilă și m-am bucurat să aflu că există și proză scrisă de ea. Sper să am acces la ea cândva! Scrie divin, cu o forță pe care nu i-o bănuiai atunci când ai deschis prima pagină și i-ai citit debutul ei literar în cadrul unei ore din clasa a șasea. Un alt profesor a frânt parțial aripile învățăcelului său și oarecum e trist. Însă, te bucuri că autoarea a fost perseverentă și a reușit să treacă peste acel prim episod, scriind din nou poezie peste ani. Ar fi fost păcat  ca literatura română să fie privată de tot ceea ce poate crea pana sa măiastră.

Și vulturii uită să zboare –

feerie pe aripi de cuvinte

Poezia este forța Luciei Stroilă, zbor spre înalt cu aripile larg deschise, ridicare din propria cenușă și transformarea în ceva măreț, când diafan,  când plin de vervă și de forță, gata să facă totul posibil, chiar și imposibilul. E lacrimă sau aripă albastră, e trăire la intensitate maximă a vieții, ieșire din tipare și învățare să te ridici chiar și atunci când durerile unei întregi lumi se rostogolesc pe umerii săi. E zbor cu aripi frânte, aspirare spre ceva mai bun chiar și atunci când chinul e mai mare și strădanie să mergi mai departe indiferent de ceea ce te macină:

„Am zâmbit și-am plecat mai departe,

purtam în spate o durere

ce-mi creștea ascuțită

ca o aripă albastră

cu care nu putea zbura.”

Scrisă într-o formă modernă, lipsită de rimă și, uneori, chiar de ritm, poezia din Și vulturii uită să zboare reușește să te facă să te îndrăgostești în mod iremediabil de versurile autoarei. Au substanță și îți fac de multe ori pielea de găină citindu-le. Te uimește prin stilul frust și excesiv de sincer, făcându-te să citești rând după rând cu o poftă avidă. Abordează o diversitate de teme prin lirica sa, de la dragoste la viață și moarte, de la menirea omului în lume la trecerea într-un alt univers prin stingerea oricărui univers. Versurile sale îți ating sufletul prin multitudinea de semnificații care răzbat de dincolo de cuvântul scris, te fac să te întorci spre tine și să le păstrezi adânc înrădăcinate la interior, căci te vrăjesc complet. Acesta este efectul lor asupra ta, cititor fiind.

„Cea mai frumoasă poveste de dragoste încă nu s-a trăit,

poate fi povestea lor, a lui și a ei din viitor

și, cu siguranță, va fi povestea noastră.”

Trăiești fiecare vers citit în parte la o intensitate maximă. Poezia din Și vulturii uită să zboare are o putere magică, intrinsecă, prin intermediul căreia te face să plutești pe aripi de vis, cufundântu-te cu totul în microuniversurile create prin intermediul penelului plin de magie:

„Sunt abur risipit în pragul dimineții,

soarele mă destramă în mii de culori

și-n zborul albastru mă zbat să le-adun

să desenez pentru tine un curcubeu (…)”

Lirica Luciei Stroilă este atât de plină de sevă, atât de vie încât te pătrunde până în adâncul ființei tale. Este de o profunzime aparte, construită pe lumini și umbre, căci ea pune bucăți din ea în ceea ce scrie, crâmpeie din multitudinea de clipe petrecute pe acest pământ. Poezia ei prinde viață și o întreagă lume ți se derulează prin fața ochilor, dându-ți forță în clipele grele, smulgându-ți lacrima și transformând-o  în vers, oferindu-ți un contrat greu de combătut pentru cotidianul acesta atât de încărcat de fantome, ale trecutului sau prezentului. Trăiești versurile sale, plângi și râzi deopotrivă. Și te recompui la rândul tău, chiar dacă uneori aripa îți e frântă, căci mai uiți să zbori câteodată, dar înveți să o iei de la capăt întotdeauna:

„Învață-mă să râd

când totu-n mine plânge,

învață-mă să plâng,

când visul nu te-ajunge,

învață-mă să merg

când pașii mei refuză,

învață-mă cum să privesc

în urma ta

când vei pleca.

Învață-mă și-apoi închide ușa și te du,

voi ști tot ce-am nevoie să te uit.”

Și vulturii uită să zboare este dovada clară că esențele tari se țin în sticluțe mici. Profunzime, feerie, lecții de viață și un crâmpei din totul ce ne înconjoară. Asta ne oferă Lucia Stroilă prin poezia sa.

Date despre carte:

  • Titlu: Și vulturii uită să zboare
  • Autor: Lucia Stroilă
  • Editura: Siono
  • Anul apariției: 2020
  • Număr de pagini: 123

Cartea o puteți achiziționa și voi de pe site-ul editurii Siono.

PS: În luna decembrie pentru fiecare comandă SIONO, veți primi un cadou: un obiect personalizat – pix, rucsac, oglindă, ori o carte SIONO.
Pentru cărțile cumpărate din librăriile fizice (Eminescu- București, Gaudeamus – Cluj, Junimea- Iași, Casa Cărții – Iași, Șt O Iosif-Brașov ori comandate la site-urile aferente – Eminescu, Libris, Cărturești) veți primi DOUĂ cadouri. Doar să faceți o fotografie cu factura.
Iar dacă faceți fotografie cu cartea SIONO pe raft în librărie, primiți TREI cadouri SIONO. Asta da ofertă!

La cadouri intră și toate titlurile din librăria SIONO:
Issabela Cotelin – Macii sunt întotdeauna roșii
Em Sava – Ana,
– Fluturi și alte frunze,
– Pași (& Axel)
Irina Alexe – 30+ și înfloritoare,
– Drumul meu
Antologiile SIONO – Inima nu face riduri
– Nuanțe de piper și ciocolată
Irina-Cristina Țenu – Vers de catifea
Lucia Stroilă – Și vulturii uită să zboare
Mirela Crâșmaru – Pași în doi
Și obiecte personalizate foarte frumoase.

De asemenea dacă vreți să faceți cuiva cadou prin intermediul editurii, puteți să oferiți cartea/cadoul persoanei dorite. Le dați adresa și ei o trimit la destinația dorită.

3 gânduri despre ”LUCIA STROILĂ: ȘI VULTURII UITĂ SĂ ZBOARE – EDITURA SIONO- RECENZIE

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.