PE ARIPI DE POVESTE: LECTURILE LUNII IUNIE

În ultimul timp, nu prea am avut ce să vă prezint ca un wrap up al lunii încheiate. Nu mă mândresc, dar nu prea am avut starea necesară de citit. Am reușit să duc până la capăt una, maxim două cărți pe lună. Nu este vorba că stau să contorizez ceea ce citesc, în definitiv nu cifrele contează, ci calitatea, dar aș fi vrut puțin mai mult de la mine. Însă, nu am reușit deloc să mă concentrez, iar atunci am preferat un film sau un serial și intenționez să vă vorbesc și despre ce am mai vizionat în ultima perioadă.

În iunie, am reușit cumva să îmi revin puțin cu lectura și să mă concentrez mai tare. Am terminat patru cărți și am început cinci, am dat de cărți foarte bune, care clar vor deveni cele mai bune lecturi ale anului, am citit deopotrivă autori români și străini, am descoperit noi autori talentați. Per total, a fost o lună bună în materie de lecturi și urmează să vă prezint pe scurt cărțile lunii încheiate.

Pe aripi de poveste: lecturile lunii iunie

Am început iunie cu un autor nou, despre care nu știam absolut nimic, cu toate că mai aveam o carte scrisă de ea în bibliotecă: Ellis Avery. Cartea ei, Ultimul nud, mi-a fost recomandată de o prietenă și nu pot decât să fiu foarte încântată pentru că, astfel, am descoperit o adevărată bijuterie literară, la care singură nu aș fi ajuns în mod cert. Romanul ne plasează într-un Paris al anilor ’20, unul destul de promiscuu, în care se practica prostituția mascată, cam singura formă de independență a femeilor de imediat după Primul Război Mondial.

Este și cazul Rafaelei Fano, tânăra de numai șaptesprezece ani salvată de la viața aceasta boemă, dar încărcată de mizerie, de Tamara de Lempicka, celebra pictoriță, recunoscută pentru nudurile sale impecabile. Între artistă și muza sa se naște o poveste atipică de iubire, ce trebuie ascunsă de ochiul tradițional al societății de atunci.

Cartea este mult mai complexă de atât, cu tușe extrem de feministe și de îndrăznețe pentru perioada în care a fost scris. Bărbații nu sunt înfățișați într-o lumină tocmai favorabilă, cu o singură excepție, dar și acela este impotent, însă femeile și trupurile lor sunt analizate cu minuțiozitate, oferindu-li-se o forță ușor supraomenească. Este un roman fascinant, încărcat de simboluri pentru „generația pierdută”.

Tocmai când credeam că nicio carte de ficțiune istorică ce are acțiunea centrată în perioada Holocaustului nu m-ar mai putea surprinde, am dat de Fiica Reichului de Louise Fein, o carte emoționantă, tumultoasă, minunat scrisă. Stilul e cel care te farmecă încă de la început, împletind descrierea feerică și blândețea cuvântului scris cu evenimentele șocante și dureroase ce au avut loc în perioada Germaniei naziste.

Autoarea ne plasează în plină Germanie aflată sub conducerea lui Hitler, în Leipzig, unde copiii și oamenii au parte de o manipulare în masă, care îi determină să îl urce pe marele Reich pe un piedestal, atribuindu-i-i calități de zeu. Astfel, copiii devin fii și fiice ale Reichului și sunt învățați de mici doctrina puristă nazistă, care îi conduce la trădarea până și a membrilor familiei, dacă asta înseamnă apărarea regulilor regimului aflat la putere.

În această societate trăiește Hetty Heinrich, al cărei destin îl urmărim de copilă, când tatăl ei, înalt ofițer nazist, fură casa unor evrei bogați, și până la maturitate, când se transformă într-o eroină, gata să se sacrifice de dragul dreptății. Este fascinant să o urmărești pe Hetty cum se transformă, de la o fiică a Reichului, pe care îl idolatrizează și căruia i se adresează adeseori în gând, ca unui Dumnezeu, la iubita unui evreu, Walter, a cărui iubire o face să deschidă larg ochii și să privească lumea în care trăiește cu totul alți ochi. Astfel, se transformă într-un fel de războinică a luminii, transformând îndoctrinarea în revoltă.

Este un roman despre puterea transformatoare a dragostei și despre sacrificiul suprem făcut în numele iubirii, care devine țelul suprem, motivul de a trăi într-o lume bolnavă. O carte fascinantă, care te face să realizezi că nu știi, de fapt, nimic despre perioada respectivă.

A urmat la rând Iubire și dincolo de viață de Rodica Mihai, o cărticică extrem de mică ca întindere (are doar douăzeci de pagini), dar mare ca mesaj și semnificație. Autoarea se destăinuie pe sine și trăirile sale profunde prin intermediul unui fel de scrisoare de dragoste, o filă de jurnal prin care își mărturisește iubirea față de cel care, mai târziu, avea să îi devină soț.

Eseul acesta te face să visezi cu ochii deschiși, să crezi în conceptul de suflet pereche și în puterea dragostei pure, curate, care te face să treci peste orice obstacol și să te regăsești cu omul iubit în timp și spațiu, în ciuda a tot. Știi doar că acesta va veni la tine alergând la un moment dat. O simți și vrei să demonstrezi mai apoi tuturor mai apoi că ai avut dreptate. Acesta e scopul cărticelei de față.

M-am întors și spre poezie în luna ce tocmai s-a încheiat. A tot plouat, așa că a fost timpul propice pentru stat în casă și citit versuri. Și nu orice fel de lirică, ci una despre dragostea de omul iubit, de viața, de mamă. În numele iubirii de Petruța Petre este un volum de poezie scrisă într-o formă modernă, care reușește să îți încânte sufletul și te poartă pe aripi de vers spre cele mai adânci crâmpeie de suflet, demonstrându-ți că „dacă dragoste nu e, nimic nu e”.

Am început și Anne de la Green Gables, de Lucy Maud Montgomery, pentru că am văzut serialul Anne cu e la sfârșit pe Netflix și am vrut neapărat să ajung și la seria ce a stat la baza lui. Nu am terminat-o încă, dar atât vă spun, oferă o mare stare de bună dispoziție cartea asta și te face să privești lumea prin ochii blândeții și ai bunătății.

Cărțile lunii și clar ale anului sunt Fiica Reichului și Ultimul nud. Iubesc cărțile astea cu patimă și le port în suflet încă, unde vor rămâne pentru totdeauna. Sunt genul acela de romane memorabile, care te fascinează prin poveștile cuprinse între pagini.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.