IRINA DUMITRU: CEAȚA ALBASTRĂ (VOLUMUL I) – RECENZIE

Nu citesc de regulă SF sau distopii literare. Nu neapărat pentru că nu îmi plac, însă mă scot destul de tare din zona mea de confort și asta mă sperie un pic, trebuie să recunosc. Poate tocmai de aceea romanul Irinei DumitruCeața albastră, a sta destul de mult timp pe rafturile bibliotecii mele. Și acum, după ce l-am citit în doar două zile, urmat de volumul al doilea, de care aveam nevoie în mod imperios, regret că nu am ajuns la el mai demult. Dacă nu l-ați citit încă, vă provoc să o faceți. Nu veți regreta cu siguranță!

Volumul unu al seriei Ceața albastră este o distopie literară tare bine scrisă, care creează dependență. Am devorat cartea cu o curiozitate trezită bine la viață încă de la primele pagini și cu dorința de a afla mai multe despre lumea nouă și noua ordine mondială. Mi-a plăcut premisa, fenomenul ceții albastre prezent în apropiere de casa mea, la Buzău, unul straniu, minunat exploatat de către autoare, cu puternice conotații și implicații pentru modul de desfășurare al acțiunii.

Pământul așa cum îl știm noi nu mai există. Suntem undeva în anul 2070 și pacea pare a fi instaurată pe planeta noastră, una atât de necesară după pandemie și epuizarea resurselor naturale. Sau, cel puțin, aceasta este impresia pe care vor universaliștii, noua putere aflată la guvernare în lume, să o lase masei de oameni. O oarecare neîncredere planează încă de la început, dar ajunge să culmineze în momentul în care își fac simțită prezența rebelii, mișcarea de rezistență care se opune orionilor, extratereștrii care au acaparat universul cunoscut și au micșorat libertățile individuale, cu scopul de a aduce mântuirea și a menține armonia pe planeta cucerită:

„Atunci când au venit din constelația Orion, acum patruzeci de ani, Ei au promis mântuirea. Nu existam pe vremea aceea, dar tata mi-a povestit cum privea fascinat cerul. E prea mare Dumnezeu, ca să ne fi creat doar pe noi, tot zicea el. Inițial, a crezut că sunt arhanghelii Domnului. La rândul lui medic, lucra pe atunci într-un spital din Buzău. Mare i-a fost mirarea când au adus serum în spitale. Să vezi cum o cantitate infimă vindecă răni grave și ajută la asimilarea organelor noi era ceva incredibil.”

Ceața albastră – despre noua ordine mondială și mișcarea de rezistență

Irina Dumitru își construiește universul în acest prim volum al duologiei sale și o face magistral. Nu lasă nimic la voia întâmplării și, prin intermediul unui personaj destul de naiv la început i-aș spune eu, care crede orbește în universalism și principiile sale, ne face cunoștință cu Pământul aflat într-o nouă fază și cu o nouă ordine mondială. Medicii reușesc să facă acum miracole prin intermediul unui nou medicament adus de orioni (extratereștrii care au cucerit Pământul și care promit pace și armonie în rândul locuitorilor săi), serum, un ser minune, care ajută la o vindecare imediată, indiferent de boală. De asemenea, casele sunt construite inteligent, iar oamenii au învățat să nu risipească niciun fel de resursă. Regulile impuse sunt respectate ad literam, iar oamenii au renunțat de mult la autovehicule, acum conducând H.O.V.-uri – „niște mașinării sferice, construite dintr-un material argintiu, amintind de mercur. Acestea planează, utilizând o tehnologie avansată pe care orionii au binevoit să o împartă cu oamenii.” De asemenea, oamenii sunt urmăriți prin intermediul unor cipuri.

David Iacob este medic în urbis  (zona urbană) și respectă cu sfințenie regulile impuse, crezând orbește în ceea ce i s-a spus de mic, că lumea este mai bună datorită orionilor. Într-un fel, aș putea spune că el este impregnat cu propaganda noilor stăpâni ai Pământului și că legile orione îi curg prin vene. Însă, el ascunde un secret, care, crede el, este bine păzit: este hibrid, nici om, nici orion, căci este rezultatul uniunii dintre un om și o orionă. Sau cel puțin așa știe el. Are câteva puteri, printre care și telekinezia.

Întreg universul său și toate adevărurile îi sunt date peste cap în momentul în care este răpit de către tânăra și rebela Maya. Aceasta are nevoie de un rinichi pentru mama sa, care este pe moarte, iar David îi pare cel mai potrivit pentru salvarea acesteia. Maya luptă cu o patimă nebună, care începe să îl pună pe David pe gânduri. Acum, el ajunge să ia parte la răsturnarea tuturor principiilor și valorilor sale inoculate în mintea sa încă de mic copil. Într-o pădure, se găsește un mic Paradis rătăcit pe pământ. Oamenii de aici trăiesc liberi, departe de regulile orionilor, făcând ceea ce făceau și înainte de invazie. Aceștia sunt oarecum nostalgici după libertățile pe care viața dinainte de noua ordine le-o oferă și își doresc cu ardoare să revină la ea, lovind sistemul așa cum puteau ei mai bine. Și, dincolo ce toate acestea, mama Mayei se dovedește a fi o veche iubită a tatălui lui David, Tudor, medic la rândul său.

De aici, se pornesc o mulțime de intrigi și de jocuri de culise. David parcă își dă jos voalul de pe ochi și se transformă până într-acolo încât, din susținătorul fervent, ajunge să se transforme într-un rebel și să își dorească să rămână în acest loc care i se pare minunat. În plus, aici locuiește Maya, fata de care ajunge să se îndrăgostească nebunește. Da, elementul de iubire nu lipsește, însă este atât de fin și de gingaș conturat, încât nu ai cum să nu te îndrăgostești de acest cuplu nou format. Și, totuși, îndoiala planează. Amelia nu îl vrea pe hibrid alături de fiica sa. David nu are încredere în Viktor, un hibrid ca și el, deja rebel. I se pare ceva putred la mijloc. Și, dincolo de toate, există fenomenul ceții albastre, care are puterea de a te rupe de prezent și de a îți arăta trecutul, prezentul și viitorul, un fel de forță divină, care îți lasă liber arbitru.

Am iubit atmosfera din cartea asta. Este palpitantă, alertă și te face să te afunzi profund în paginile sale, dornic să afli mai multe despre lumea asta și să vrei să afli cum se termină totul. Ai un ghimpe de spaimă în suflet pe măsură ce înaintezi cu citirea, pentru că frica e palpabilă și te aștepți ca din moment în moment să se întâmple ceva rău. Acesta este sentimentul dominant pe tot parcursul lecturii.

Ceața albastră este o lectură antrenantă, care te vrăjește și te prinde în mrejele sale ca într-o vrajă.

Date despre carte:

  • Titlu: Ceața albastră
  • Autor: Irina Dumitru
  • Editura: Cassius Books
  • Anul apariției: 2020
  • Pagini: 196
  • Stele pe Goodreads: 5/5

Cartea poate fi comandată de pe Cassius Books și site-urile de profil.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.