O TEMPORA… GÂNDURI DESPRE TIMP (GUEST POST, DIANA – DE-ALE DIANEI)

Diana, blogger la De-ale Dianei și Ilussion`s Street, este unul dintre oamenii mei preferați din online. Este un adevărat etalon pentru mine de perfecțiune, organizare și pendulare cu folos prin timp. Mi se pare că avem multe de învățat de la ea. Așa că nimeni altcineva nu mi se părea mai potrivit pentru a ne vorbi despre timp în afară de ea. Vă invit să îi citiți reflecțiile în ceea ce urmează și să ne spuneți în comentarii cum vă organizați voi timpul, de unde cumpărați puțin de timp pentru toate task-urile zilnice, să nu mai vorbim de relaxare.

Nu mai avem răbdare.

Trăim în era în care totul se desfășoară la o viteză halucinantă și nu mă refer doar la cea cu care rulăm pe autostradă, nu! Tot ce facem e cu viteză: ne mișcăm, vorbim, gândim, iubim, urâm…

Nu mai știm să ne acordăm o clipă de pauză chiar dacă sufletul, nu doar trupul, ne obosește. Trebuie să bifăm totul de pe listele noastre atât la job, cât și în viața personală. Nu trebuie să ne scape nimic și nimic nu trebuie amânat.

Oare înainte cum era? Nu aveau oamenii tot același timp? Ba da. Ați zice, așa cum spunea și Marin Preda, că totuși înainte el „avea răbdare”. Ba nu! Era la fel de hain. Și standardele și așteptările societății erau și ele la fel de malițioase. Dar acum e ceva în plus. Validarea aceea socială numită „a fi în rândul lumii” a devenit o miză mult mai mare, măsurabilă în likes, shares și comentarii primite nu de la vecini, ci de la tot restul omenirii. Și, evident, pentru asta trebuie să avem cât mai multe realizări: un job perfect, o familie perfectă, casa perfectă, vacanțele perfecte… pe scurt, o viață neîntinată de mizerii precum singurătatea, ineficiența, banalitatea. Cum obținem toate acestea? Alergând ca bezmeticii printre task-uri, în primul rând. Apoi, când prindem puțin timp liber, nu ne mai dezlipim de telefon. Totul trebuie documentat minuțios, imortalizat, hashtag-uit, postat.

Când oare ne mai acordăm și un moment pentru noi? Un moment în care să uităm de telefon, dar și de listele de to do? Un moment în care să privim în jur și să ne bucurăm de ceea ce vedem? Un moment în care să respirăm în sfârșit fără presiunea de a arăta bine în fața camerei? Un moment în care să putem gândi și să luăm deciziile pe care noi le vrem, nu cele pe care lumea le așteaptă de la noi?

Trăim așa pentru că „a fi în rândul lumii” a devenit un sindrom acut al vieții. Ce spun „sindrom”? E o pandemie în toată regula. Una care a început acum mult timp, iar acum suntem la valul nimeni-nu-știe-care.

Și, totuși, nu tot noi suntem cei care-i putem pune STOP? Nu putem lăsa lucrurile să se întâmple natural, toate la timpul lor, fără a ne mai întrece, fără a ne mai compara? Nu încetez să mă întreb…

2 gânduri despre ”O TEMPORA… GÂNDURI DESPRE TIMP (GUEST POST, DIANA – DE-ALE DIANEI)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.