SCRISOARE DE ADIO CĂTRE EL

Dragul meu,

Din nefericire pentru mine și dintr-un soi de mândrie pentru tine, fac ce fac și mă întorc de cele mai multe ori spre trecut, spre ceea ce a fost, spre ceea ce am avut. Și atunci plâng, vărsând lacrimi amare. Cu picuri mari, care refuză să mă mai părăsească. Încă de acum cinci ani. De parcă aș fi pus totul pe repeat atunci. Ca și cum viața asta și-ar fi pierdut atunci lumina, aroma, speranțele, tonul, ba chiar și ritmul, iar acum se pierde undeva între un ieri și ce ar fi putut să fie.

Da, din păcate pentru mine, îți hrănesc orgoliul și încă mă raportez la tine atunci când cunosc pe cineva nou. Și pentru că o fac, mă agăț cu disperare de omul din fața mea, riscând să îl sufoc. Sperând că astfel, dacă voi da totul, dacă va primi absolut orice din partea mea, nu își va mai găsi locul în altă parte. În brațe străine, care, deși îi sunt aproape, nu vor reuși niciodată să îl aline ca mine. Pentru că, nu e așa, la greu tot la mine revii. Tot la ajutorul meu. Căci știi că ai puterea asta asupra mea. Ca un fel de vrajă ce deschide fereastra spre trecut și mă face să nu te refuz. Să fiu atât de slabă încât, deși îmi trece prin minte să spun nu, la suprafață să dezlănțui un da rostit cu tot sufletul meu de om care nu știe să facă rău. Care nu poate răspunde cu aceeași monedă în ciuda a tot.

Iubirea ta doare. Încă mai este o rană supurândă în mine. Deși știu cu siguranță că dragostea noastră a avut un singur sens. O unică direcție. Că tu, pur și simplu, nu știi cum să o faci. Nu ești decis să faci ce trebuie, ci aștepți întotdeauna să ți se ofere. Să ți se arunce totul în față, pe tavă, direct, simplu, fără ca tu să depui vreun efort. Altfel, nu ai fi ales-o pe ea. Sau nici măcar nu ți-ar fi trecut prin cap să transformi dragostea într-o competiție contracronometru.

Nu, pentru mine dragostea este un sentiment atât de profund, dragule, încât  nu coexistă alături de o a treia persoană. În naivitatea mea, dacă iubești pe cineva, nu trebuie să te grăbești pentru a îți ocupa locul lângă cel iubit de teamă că, dacă ajungi o jumătate de gând mai târziu, el îți este furat realmente de sub nas. Și nici nu vreau să te împart. Nici nu vreau ca ea să afle în același fel în care am făcut-o eu cât de mult doare iubirea ta. Cât de puțin valorează cuvântul tău. Cât de schimbătoare este onoarea ta.

Este mult prea tânără, nu e nevoie să îi fur eu inocența. Nu pot face rău, ți-am mai zis. Fac bine. Dacă nu îl pot face, atunci nici suferință nu provoc în jur. E mai bine ca ea să nu simtă tot ceea ce am simțit eu. Nu e nevoie ca miriade de cuțite să îi fie implantate în vene pentru a te cunoaște cu adevărat. Sunt femeie, nu aș putea să îi fac asta altei femei. Nu conștient. Nu atât timp cât lucrul ăsta stă în puterea mea. Ea nu știe nimic și e mai bine așa. Pe ea nu o doare trădarea ta. Nu o fac să sufere minciunile și nehotărârile tale. Căci, Doamne, e atât de tânără. Cum aș putea eu să îi stric imaginea despre lume? Nu, dragul meu, las-o să se bucure de tine! Nu îi stric eu fericirea, deși ea, fără să știe, a distrus-o pe a mea, fărâmând-o în bucățele atât de minuscule că nici lipite la loc nu mai merge să le așez.

Mi-ai spus că dacă nu ai fi fost însurat, acum te-ai fi căsătorit cu mine. Nu, dragul meu, eu nu mai cad în capcanele tale clădite cu grijă. Nu, chiar dacă nu ai fi fost însurat, nu m-aș fi căsătorit cu tine. M-ai ajutat să îmi ridic puțin standardele. Să caut ceva mai bun pentru mine. Iar cel care se uită după o altă femeie în timp ce se uită în ochii celeilalte declarându-i că o iubește, nu merită osteneala.

Nu, dragul meu, standardele și așteptările mele de la un bărbat au crescut acum! Datorită ție. Nu aș mai accepta să dansăm în trei. Cele mai frumoase dansuri sunt cele care se petrec în intimitate, în doi. Când nu ne știu alții din exterior și suntem doar noi și restul lumii. În plus, ai dat dovadă, din nou, că nici măcar nu m-ai cunoscut vreodată cu adevărat. Ți-am fost, dar nu ai știut să îmi fii.

Așa că voi zbura departe, dragule! Pentru prima dată, vreau să fiu liberă și să dau totul noului venit în viața mea. Nu mai vreau comparații și frici. Voi învăța să clădesc totul de la zero, cu un alt el. Care nu mă compară. Care nu îmi creează temeri. Care nu aleargă după mai mulți iepuri. Care mă vede doar pe mine, fără prelungiri și umbre.

Și nu, nu sunt bine. Dar voi fi! Promit!

3 gânduri despre ”SCRISOARE DE ADIO CĂTRE EL

  1. Marina Costa zice:

    Timpul le vindecă pe toate! Vei fi bine, mai puternică, pregătită pentru ceva mai bun, ce are viața să-ți ofere după următorul colț. Sau două colțuri…

    Ar trebui să și scrii ceva – fiindcă și scrisul oferă încheierea unui capitol rămas în aer. Fiecare dintre noi ar fi vrut să știe atunci ceea ce știm acum – dar timpul merge într-o singură direcție, în lumea reală…

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.