GÂNDURI LA FINAL DE AN 2022

Anul 2022…  Cred că a fost de departe cel mai dur an al meu din toate timpurile, însă, în același timp, a fost unul al conștientizării, în care consider că am crescut ca persoană. Am reușit să îmi setez obiective, să mi le ating în mare parte, să fac ceea ce e mai bine pentru mine, să mă deschid spre nou și chiar noi oameni. Dar nu o să mint, a fost un adevărat roller coaster, un munte continuu ce a trebuit urcat în continuu, cu perseverență, chiar dacă au fost și momente în care am simțit că mă prăbușesc în gol. Că mă pierd undeva pe drum.

Am cerut un an bun, fericit la cumpăna dintre ani, dar nu sunt sigură ce am primit în schimb. Cred că acesta este cuvântul anului pentru mine: CONȘTIENTIZARE, urmat îndeaproape de DETERMINARE, PERSEVERENȚĂ și LUPTĂ permanentă cu mine însămi. Sindromul impostorului și unii oameni m-au făcut uneori să cred că nu sunt suficient de bună la ceea ce fac, că nu sunt de ajuns, că nu sunt ce trebuie. Iar asta am reușit să o schimb acum, pe final de an. Mi-am reamintit cine sunt și ce pot face. Și am de gând să continui și în anul care vine.

Retrospectiva anului 2022

Anul 2022 a fost ca durerea aia de măsea. Constantă. Sâcâitoare. Dureroasă. Însă am reușit cumva să mă țin strâns de frânghie și să nu mă prăbușesc. Deși am fost pe aproape de multe ori începând cu finalul lunii martie. Am fost atât de multe ori pe marginea prăpastiei, încât acum nu mă mai tem de căderile în gol. Ci doar de rămânerile acolo. Căzută în abis. Pierdută de mine în mine. Rătăcită printre sentimente. Am forța necesară de a mă aduce înapoi la suprafață și asta mi-am dovedit anul acesta. Sunt mult mai puternică decât credeam că sunt. Nu am cedat. Nu am alunecat de tot printre gânduri și emoții. Deși, recunosc, tentația a fost mare.

Am pierdut oameni dragi anul acesta, spre care mă voi întoarce mereu cu iubire și recunoștință. Cu dor. Și poate cu câte o lacrimă în colțul ochiului. A durut și doare încă, mai ales acum, cu trecerea timpului. Dar îi dau timpului timp. Și am răbdare. Cu mine. Cu cei din jur. Cu tot ceea ce aș fi vrut să fi făcut diferit. Sunt încă într-un proces de vindecare, dar lucrurile acestea m-au făcut să cresc puțin în plan personal, să mă mobilizez, să ajung acolo unde îmi doresc. Pentru că timpul nostru pe pământ e limitat. Pentru că mâine nu îi este promis nimănui, tânăr sau bătrân. Și, oh, ce lecție dureroasă a fost asta. Avem mereu impresia că avem totul sub control, că putem relua totul de unde l-am lăsat mâine, că va veni un timp mai bun. Însă uităm că nu suntem nimic altceva decât marionete în mâinile sorții și că Păpușarul, de acolo de sus, mișcă toate frânghiile.

Da, a fost un an greu, unul cu urcușuri și coborâșuri. În care, uneori, mi-am pierdut energia. În care am uitat de ce fac anumite lucruri. În care m-am întors spre mine, mereu spre mine, pentru a vedea ce anume îmi doresc. De la mine ca om. De la viitor. De la viață.

Și pentru că am realizat că timpul trece atât de repede, că nu am mâine sau ieri, ci doar azi, am ajuns să mă deschid din nou sufletește. M-am redat iubirii cu o patimă pe care o credeam uitată. Și poate uneori cu naivitatea specifică tinerilor, în ciuda vârstei. Nu am finalizat nimic, dar sunt mândră de mine, că după ani de suferință, m-am redat pe mine. Complet. Autentic. Unui alt suflet. Că i-am permis altui om să îmi fie alături. Și am înțeles ce anume vreau de la omul de lângă mine. Și nu îmi mai e teamă de singurătate.

Anul acesta cred că am petrecut multe momente singură cu mine. M-am analizat în detaliu, în profunzime. Am ajuns la zone din mine pe care le credeam uitate, pierdute pentru eternitate. Și a fost bine. Pentru că asta mă ajută să mă vindec și să fiu o variantă mai bună a mea.

În rest, sunt o învingătoare. O luptătoare. Am trecut peste tot ceea ce credeam că nu voi reuși. Și am reușit să stau încă în picioare. Să fiu eu. Cea autentică. Lăsând în urmă frica de eșec.

Rezoluții pentru anul 2023

Nu îmi plac neapărat bilanțurile personale și nici planurile de viitor, pentru că v-am spus deja, putem plănui, dar, în egală măsură, lucrurile se pot surpa într-o singură clipă. Însă, îmi place să îmi pun în minte anumite obiective, pentru care să lupt de-a lungul anului. Ca să nu pară totul în van.

Astfel, pentru anul 2023, cuvântul de bază va fi IUBIRE. De sine și de tot ceea ce mă înconjoară. Urmat îndeaproape de ACCEPTARE. Anul care vine am de gând să las în urmă tot ceea ce m-a rănit. Să las deoparte suferința și durerea, pe care le-am tot îmbrățișat cu o forță nebună anul acesta. Vreau să mă iubesc și să mă accept în totalitate. Să mă cuprinde cu dragoste. Să renasc din propria cenușă și apoi să mă dau mai departe oamenilor în cea mai bună variantă posibilă a mea.

Vreau să îmi îmbrățișez femeia din mine și să o las să iasă la lumină. Să zicem că am vindecat copilul de la interior și că acesta se poate odihni de acum. Va ieși la lumină femeia aceea puternică, care tot ciocăne la ușă de ceva timp. Îi voi deschide larg și o voi trimite în lume, să facă minuni. Pentru ea și cei din jur.

Lucrul pe care îl evit de vreo trei ani deja am de gând să îl materializez în anul în curs. În general, nu vorbesc de ceea ce vreau să fac, ci de ceea ce am făcut deja. Însă vreau să îmi reamintesc determinarea de acum, așa că voi scrie aici: în 2023, va vedea lumina tiparului cartea mea. Încă nu are un nume, deși sunt câteva titluri care strigă cu putere la mine. Este o poveste de iubire, care împletește două lumi, cea occidentală și cea orientală. A avut nevoie doar de puțin curaj din partea mea, dar vă promit că anul acesta o voi lăsa liberă prin lume. Așa cum merita de foarte mult timp.

Acesta este cel mai mare obiectiv al meu. Apoi ar fi ceva cursuri pe care vreau să le urmez pentru a mă perfecționa. Și, cine știe, poate mă voi gândi la revenirea în învățământ. În 2022, am fost cam o lună din nou profesor și, recunosc, mi s-a activat dorul de lucru cu copiii de la catedră. A fost frumos, solicitant, dar, în egală măsură, dătător de energie. Nu mai zic niciodată niciodată, dar vom vedea ce va aduce noul an.

Altfel, am de gând să lucrez în continuare și să îmi cresc afacerea. Și sper să găsesc acel bărbat pentru care să nu mai fiu o opțiune și care să mă accepte așa cum sunt. Cu bune și cu rele. Cu căderi și urcușuri.

Un gând la final de an

Acestea fiind spuse, vă doresc tuturor ceea ce îmi doresc și mie, un an mai bun, mai blând, mai ofertant, mai plin de oameni frumoși alături și de lucruri simple, dar care să conteze, un an în care să puteți transforma orice supărare într-un pod peste care să treceți mai înțelepți și mai conștienți de cine sunteți și de ceea ce puteți să realizați! Fiți voi, fiți minunați, fiți unici!

Vă doresc să aveți un an prosper, încărcat de lumină, energie pozitivă și liniște sufletească! Un an în care să creșteți în plan personal și profesional, un an plin de toleranță, acceptare, bunătate, înțelegere și iubire! Multă iubire!

Să ne regăsim în 2023 în aceeași formulă (sau chiar într-o formulă mai mare), cu voioșie și zâmbete largi pe față! La mulți ani! Vă cuprind cu iubire și recunoștință ❤