UN POTPURIU DE EMOȚII. SĂPTĂMÂNI DE FOC

Sunt atât de multe emoții care mi se învârt prin suflet, făcând tumbe. Doamne, dacă mi-ar fi spus cineva că anul 2022 va fi unul atât de încărcat negativ, că ultimii doi ani de pandemie nu erau nici măcar baza aisbergului, darămite vârful lui, i-aș fi râs în față. Pentru că începusem anul într-o notă …

PIERDUTĂ PRINTRE GÂNDURI: CÂT VALOREAZĂ VIAȚA? DAR MOARTEA?

Trec printr-una dintre cele mai haotice, dureroase și apăsătoare perioade din viața mea, când, nu știu, totul pare atât de ireal, atât de suprarealist, de la fel cum te-ai fi detașat cumva din greșeală de viața ta și te-ai urcat undeva extrem de sus, de unde privești totul în ansamblu, dar fără a fi direct …

DESPRE URÂTUL DIN OAMENI ÎN CAZ DE RĂZBOI ȘI REFUGIAȚI

Ultimii doi ani, cu pandemia, și, mai nou, problema refugiaților care nu mai ocolesc țara noastră, așa cum o făceau musulmanii din Siria, Afganistan sau Yemen, parcă au reușit să scoată urâțenia din oamenii, plasând-o la suprafață. Mi se pare că ființa umană a reușit pe timp de calamitate să îmbrace cele mai urâte forme …

MĂRȚIȘORUL: BUCURIE, PURITATE, GINGĂȘIE, DRAGOSTE ȘI SPERANȚA LA PACE

De doi ani, parcă toate sărbătorile ne sunt umbrite de câte o calamitate. Doi ani a fost virusul odios, acum, că în sfârșit putem respira puțin liber, căci măștile ne sunt îndepărtate de pe față, primim amenințarea războiului, care se desfășoară chiar la graniță, mult prea aproape de noi. Și, totuși, primăvara este timpul renașterii, …

PANICI, FRICI, ANGOASE, RĂZBOI… CUM SĂ LE FACEM FAȚĂ

Zilele acestea, când războiul, despre care tot auzeam vorbindu-se în țări îndepărtate, precum Siria sau Gaza, s-a mutat în imediata noastră vecinătate, parcă este mult mai greu să mă concentrez la orice altceva și cred că nu doar mie mi se întâmplă lucrul ăsta. De pe 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, parcă sunt …

DACĂ VREI SĂ FII ALINAT, ALINĂ

Vi s-a întâmplat vreodată să vă aflați la pământ, cu sufletul pustiit în totalitate, fără putința de a mai vedea luminița de la capătul tunelului? Mie da și încă de multe ori. Sunt momente, stări, tranziții când totul pare atât de întunecat și doare atât de tare încât nimic nu mai pare logic, totul pare …

PAUZELE LUNGI ȘI DESE… CHEIA BINELUI SUFLETESC

Ups! Cam trei săptămâni fără niciun articol pe blog, fără un cuvânt așternut pe hârtie. Doar cuvinte disipate pe pagina dedicată blogului, dar și acelea nu suficient de multe pentru a umple golul resimțit în această perioadă. Și nu, nu mi-am propus să stau atât de mult departe de voi, ci cred că a fost …

TERAPIE PRIN ȘOC

Uneori, îmi e dor de mine, cea de vârstă mai fragedă, cea încărcată de optimism, de o naivitate soră de multe ori cu prostia, de o încredere oarbă în cei din jur, considerând că, dacă eu nu am intenții rele sau ascunse, nici cei de lângă mine nu au. Nu am știut vreodată să văd …

PIERDUT BUSOLĂ. RĂTĂCITĂ PE CĂRĂRILE VIEȚII

De câteva zile mă uit la mine cea din trecut, cea care credeam pe atunci că se zbate între durere și întuneric și când chiar nu bănuiam că întunericul suprem din interiorul meu e pe cale să apară. Se zbătea doar între visuri și speranțe, între dorințe, atitudini și căutări de sine. Atârna undeva acolo …

DACĂ AM IUBI MAI MULT, AM FI MAI PUTERNICI

Lumea aceasta în care trăim, măcinată de boli, suferință, mizerie și sărăcie, are tendința de a ne așeza pe toți pe un piedestal și de a ne transforma în roboței lipsiți de empatie, bunătate și posibilitatea de a ne pune în locul celor de lângă noi, pentru a încerca măcar să înțelegem ceea ce doresc, …