L. J. SHEN: CUM SĂ FURI O INIMĂ CU UN SĂRUT – EPICA PUBLISHING – RECENZIE

Nu sunt sigură că sunt mulți care procedează ca mine, dar eu iubesc să aleg cărțile după coperți. Mă uit la ce arată exteriorul și, dacă îmi place, aduc acasă și cartea, sperând că va fi pe placul meu. Normal că mi-am luat și anumite țepe alegând astfel, dar, de multe ori, se dovedește că un exterior plăcut atrage după sine și un interior minunat. Așa mi s-a întâmplat și cu romanul lui L. J. Shen, Cum să furi o inimă cu un sărut. Are o copertă atât de elegantă și de minunată, încât nu ai cum să nu te îndrăgostești pe loc și să nu ajungi să vrei să o ai acasă. Detaliul acela frumos al coroanei se regăsește și la fiecare început al unui nou capitol, iar acest fapt chiar m-a încântat foarte tare. Însă, dincolo de toate detaliile grafice, recunosc, și povestea m-a captivat, făcându-mă să îmi doresc să aflu mai multe. Mergea un pic scurtată după părerea mea pentru a fi perfectă și poate că mi-ar fi plăcut ca unele detalii erotice să nu fie chiar atât de pregnante, dar, per total, este o carte bună, care reușește să te țină acolo, sub vraja ei, de la prima și până la ultima pagină.

Cu toate că te-ai aștepta să găsești o poveste siropoasă între paginile romanului Cum să furi o inimă cu un sărut, datorită coperții cu tente roz, ce te fac să crezi că aduce în discuție o viață roz strălucitor, cartea te surprinde printr-un ritm alert, o tensiune permanentă între personaje, care te face să îți dorești să afli mult mai multe detalii picante legate de caracterele vizate, și o poveste atipică de iubire, deloc clișeică, care pornește de la o simplă superstiție: o cutie de valori care nu cuprinde bijuterii, ci simple citate de viață moștenite de la una dintre strămoașe, ce se presupune că ar indica persoana destinată să stea alături de tine o viață. Tocmai din cauză că aceste bilețele sunt un pic derutante, personajul principal, Francesca Rosi, nu știe exact ce să creadă în privința marii ei iubiri. Semnele îi spun ceva, inima tinde în cu totul altă direcție sau cel puțin așa crede. Să nu uităm că este o adolescentă, mereu nestatornică prin definiție. Și, dincolo de a fi o simplă poveste de iubire, cartea se dovedește a fi un drum al maturizării, presărat cu lecții mari de viață, care îi învață pe protagoniști că dragostea are o mare putere terapeutică și vindecătoare, căci este capabilă să transforme chiar și cea mai rece inimă într-un cuptor încins și să presare totul în jur cu toleranță și iertare, cele mai puternice trăiri pe care le poate simți o persoană. Aflată între datorie și sentiment, Francesca trebuie să decidă direcția pe care vrea să o ia viață ei, iar acest lucru nu este deloc o chestiune facilă, căci multe detalii trebuie puse în balanță și cântărite:

„Se spune că primul sărut trebuie să fie câștigat. Al meu a fost furat la un carnaval de un tip mascat, arogant și versat, sub cerul orașului Chicago. Aveam 19 ani. Se spune că jurămintele din ziua nunții sunt sacre. Dar, în cazul meu, au fost încălcate încă înainte să ieșim din biserică. Se spune că inima bate pentru un singur om și că poveștile de dragoste adevărată au un final fericit. Eu, Francesca Rossi, m-am surprins ștergându-mi și rescriindu-mi povestea până la ultimul capitol. Un sărut. Doi bărbați. Trei vieți. Împletite laolaltă. Și, prinsă la mijloc între acești doi bărbați, eu trebuie să îl găsesc pe cel care să-m fie alături până la sfârșitul zilelor.”

Cum să furi o inimă cu un sărut - recenzie

Cum să furi o inimă cu un sărut – o poveste de-a șoarecele și pisica, în care dragostea nu e întotdeauna de ajuns

Romanul lui L. J. Shen se desfășoară asemeni unui joc de-a șoarecele și pisica, căci personajele principale, ale căror perspective narative le avem, nu ajung la un loc în cele mai optime condiții. Francesca și Wolfe nu trăiesc povestea vieții lor, cel puțin acesta este cazul la început, când cel din urmă, un senator puternic, o răpește din confortul casei familiei sale și o transformă în logodnica și, mai apoi, soția sa, în ciuda împotrivirii Francescăi. Tocmai această încăpățânare a lui Wolfe de a o ține pe Francesca alături, o tânără de doar 19 ani, mult mai mică decât el, un bărbat de 30 de ani, ne face să ne dorim să citim mult mai mult, pentru a afla care este motivul ce l-a condus la dorința aceasta acerbă a lui de a o aduce în casa lui și de a o transforma în femeia docilă pe care și-o dorește aproape. Este un mister ce se cere descifrat, căci fapta lui pare oarecum ciudată, iar o simplă răzbunare parcă nu ar justifica în totalitate acțiunea sa. Deși i se pare o simplă marionetă în fața părinților săi, Wolfe alege să o sărute și să facă să pară că el este răspunsul la cuvintele scrise pe bilețelele din cutia Francescăi:

„Știi cum de mi-am dat seama că nu erai Angelo atunci când ne-am sărutat? Nu din cauza înălțimii sau a parfumului tău. Ci pentru că aveai gust de cenușă. Ca trădarea. Tu, senatorule Keaton, ai un gust amar ca otrava. Ai gust de escroc.”

Francesca Rossi este o tânără de numai 19 ani crescută în puf de către părinții săi. A mers la școală în Europa, a avut mereu orice și-a dorit și crede că este îndrăgostită de prietenul ei din copilărie, Angelo Bandini. Tatăl ei, Arthur Rossi, este capul unei mari Organizații mafiote din Chicago, este italian, iar fata lui nu are voie să îi iasă din cuvânt. Nu are dreptul la păreri sau la a se căsători din iubire, chiar dacă i s-a promis că va avea un cuvânt de spus la acest capitol. Nu are voie să studieze sau să muncească, ci este un fel de marionetă destinată să ducă mai departe viitorul Organizației, tocmai de aceea totul trebuie ales cu grijă:

„Fusesem marioneta părinților mei atât de mult timp, încât părea înfricoșător și imposibil să tai sforile. Purtasem fuste lungi și rochii pe care nu le puteam suferi, doar pentru că le plăceau lor. Participasem la slujba de duminică regulat, deși celelalte fete de la biserică nu mă înghițeau, pentru ca aveam haine mai bune și pantofi mai frumoși. Mă abținusem chiar și să sărut băieți ca să le fac pe plac părinților mei stricți. Și cu ce mă ajutase docilitatea mea? Tata mă vânduse unui senator. Și mama, în ciuda durerii și a dezamăgirii, era neajutorată în fața lui. Dar asta n-o oprea să mă descurajeze, pentru a urma aceeași cale ca ea.”

Senatorul Wolfe Keaton pare dur și lipsit de scrupule atunci când vine vorba să își atingă scopurile. O vede pe Francesca la un bal mascat pentru prima dată și îi fură un sărut, după care, în ziua imediat următoare, îi fură întreagă viață și libertate, pentru că, prin șantaj, îl convinge pe tatăl ei că el este viitorul mire. O duce în casa sa și pare lipsit de inimă, nelăsându-se sedus de nimic și nici întors din drum de la ceea ce își dorește. O lasă să se înfometeze, însă îi cere să încheie un pact: o lasă să facă ceea ce vrea, atât timp cât ea se comportă ca o soție iubitoare în public. Scopul lui este să se răzbune pe tatăl fetei prin intermediul ei, căci ascunde secrete de mult dosite, însă Francesca se dovedește a fi mult mai mult decât se aștepta și, de la procesul de îmblânzire a scorpiei pe care îl începe la venirea ei în casă, ajunge să o transforme într-o provocare și, mai apoi, în obiectul pasiunii sale:

„Logodnica mea, atât de frumoasă în rochia ei neagră de catifea, cu părul prins într-un coc franțuzesc răsucit, mângâia clapele pianului antic, în timp ce zâmbea fermecată și se uita la el cu drag. Era, spre marea mea nemulțumire, mai mult decât un bibelou de fildeș bun de amanet, scump și frapant, dar inutil. Era o ființă vie, cu un puls pe care-l puteai simți din cealaltă parte a camerei. Și, pentru prima dată de când o luasem de la tatăl ei, îmi doream cu ardoare să n-o fi făcut. Nu doar din cauza fotografiei, ci pentru că nu avea să fie ușor de îmblânzit.”

Francesca, deși inițial se teme de răpitorul ei, care îi răpise visul de a primi sărutul mult visat de la Angelo Bandini, prietenul ei din copilărie de care se credea îndrăgostită, și șansa de a deveni soția acestuia, ajunge să aibă sentimente puternice față de Wolfe, cel care a ajutat-o să se rupă de un tată abuzator și strict și de o mamă lipsită de orice fel de cuvânt în fața lui, și să meargă mai departe pe drumul studiului și al averii unui serviciu. Trebuie să aleagă între soțul ei și datoria față de părinți, iar asta nu este ușor, însă știe că Wolfe îi este drag și ajunge să vadă dincolo de armura pe care acesta o afișează în public:

„Îmi plăcea Wolfe. Îmi plăcuse că îmi luase apărarea în fața tatălui meu, că-mi oferise libertatea de a studia și a lucra și a pleca din casă neînsoțită. Îmi plăcea că se războia cu familia mea, dar nu mă amesteca în asta. Îmi plăcea și că nu voia să fiu mașinăria lui de făcut copii. Ca se purta frumos când hotăram să mă port și eu frumos cu el. Ca versiunea de care aveam parte – Wolfe amuzantul sau Wolfe admiratorul cu limba ascuțită – depinde doar de comportamentul meu. Îmi plăcea cum mă lua în brațe, cum mă simțeam protejată, cum limba lui îmi făcea pielea să-mi ia foc, cum limba lui îmi trimitea fiori prin tot corpul.”

Francesca și Wolfe își încep relația cu stângul, pentru că ea nu e sigură pe cine iubește și cu care ar trebui să își facă un viitor, cu Angelo sau cu Wolfe, iar el este excesiv de gelos și acționează impulsiv, fără a analiza prezentul, doar pe baza trecutului său care îl face excesiv de dur. Cine va ieși învingător în bătălia asta, orgoliul sau iubirea, rămâne de văzut, însă drumul până acolo este condimentat din plin atât cu tensiune, cât și cu gesturi de afecțiune fără margini. Cei doi învață să se accepte unul pe altul, cu tot trecutul pe care îl duc în spate, și să formeze un cuplu, însă acest fapt nu este deloc ceva ușor, căci piedici le sunt puse în cale din partea familiei ei, pe care Wolfe vrea să o distrugă, ceea ce o face pe fată să se afle între ciocan și nicovală: tatăl sau iubitul ei.

Cum să furi o inimă cu un sărut este o poveste de iubire încântătoare, un pic atipică, dar care te face să visezi cu ochii deschiși și să crezi în puterea dragostei, a iertării și a acceptării celui de lângă tine așa cum este el, cu toate bagajele pe care lecțiile vieții i le-a pus în spate.

picsart_02-16-065957142310732436974.jpg

Date despre carte:

Titlu: Cum să furi o inimă cu un sărut

Autor: L. J. Shen

Titlu original: The Kiss Thief

Traducere: Raluca Miheșan

Editura: Epica 

Colecție: EpicLove

Anul apariției: 2019

Număr de pagini: 400

Cartea poate fi comandată de aici.

 

6 gânduri despre ”L. J. SHEN: CUM SĂ FURI O INIMĂ CU UN SĂRUT – EPICA PUBLISHING – RECENZIE

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.