PANICI, FRICI, TEMERI

Anul cel nou, cu o grafică atât de interesantă, 2020, anunța ceva extraordinar, feeric, de poveste. În ianuarie, aveam impresia că voi putea face tot ceea ce îmi doresc, că mă voi dezvolta, că voi încerca lucruri noi, că va fi acea perioadă în care mă definesc mult mai bine ca persoană, descotorosindu-mă de toate fricile și angoasele atât de caracteristice mie, cea care se confruntă de ceva timp cu anxietatea de tot felul. Nimic nu părea imposibil și toate barierele, de orice fel, păreau coborâte, iar toate zidurile doborâte la puternic. Pentru prima dată după mult timp mă simțeam liberă în sfârșit și capabilă să fac tot ceea ce îmi puneam în minte. Părea să fie anul meu de grație, cel în care mă voi ierta și iubi mai mult, cel în care voi ieși din zona mea de confort și voi crește ca persoană… N-a fost să fie, că ne-a lovit virusul ăsta nou și toată lumea a luat-o razna efectiv.

Nu am prevăzut ceea ce avea să urmeze, cu ce ne vom confrunta în acest an, ce anume ne va lovi direct în moalele capului. Sau cel puțin pe mine m-a lovit destul de tare. Lupt deja cu panica, fricile și temerile din mintea mea și e o bătălie pe care o duc zi de zi, chiar dacă în prezent se văd și rezultatele lucrului cu mine, nu mai aveam nevoie de încă un uragan. Mi-era de ajuns furtuna mea interioară. Toate anxietățile mele sociale par destul de justificate în prezent și parcă nu mai pare atât de anormal să păstrez distanța. Și totuși, panica mea este amplificată acum de pandemia generală, globală, iar acest lucru aduce efecte negative destul de urâte la nivelul minții mele. E dificil să nu fiu paralizată de tot ceea ce simt și să nu mă las trasă în hăul adânc creat de propriile mele gânduri. Un gol enorm se creează în mine și îl simt, e destul de palpabil, de real, de greu de purtat cu mine peste tot. Încerc să îl estompez, să îl umplu cu alte activități, dar nu îmi iese mereu chiar așa cum mi-aș dori.

PANICĂ, FRICI, TEMERI

Panica din exterior se reflectă și la interior

Panica mă cuprinde vreau nu vreau, iar asta amplifică temerile, fricile și angoasele mele. Încerc să le trimit înapoi de unde au venit și să mă simt din nou bine cu mine, dar este un pic mai dificil decât mi-ar fi în mod obișnuit. Cam așa este cu anxietatea, te lupți mereu și, chiar când credeai că ești mai bine, pici în abis din nou, te scufunzi în întuneric și te chinui să vezi iar luminița de la capătul tunelului sau măcar o scânteie. Încerc să o țin în frâu, să o strunesc, să o ademenesc cu fel de fel de tactici, strategii și activități, dar este destul de greu. Într-un fel, e și destul de greu să rămân calmă cu un magazin în curte. Oamenii sunt cum sunt și, chiar dacă încerci să stai la distanță și să îți iei toate măsurile de precauție, adevărul este că nu știi care de unde vine și ce boli ascunde în spatele unui zâmbet. Repet, anxietatea mea socială pare justificată astăzi.

Prefer liniștea naturii. Am și noroc cu faptul că, în jurul ei, nu prea sunt case, așa că este destul de sigur. Mă simt bine doar eu cu mine, cu singurătatea mea, cu grădina mea, cu natura asta verde care reînvie la viață, care oferă un habitat minunat păsărilor. Sunt multe triluri la mine în grădină și e plăcut să stai să le asculți. Aș săruta fiecare nou lăstar în parte și fiecare nouă frunzuliță verde apărută, pentru că nu sunt sigură cât timp mă voi mai putea bucura chiar și de luxul acesta, al plimbărilor în natură, în solitudine. Mi-e teamă că se vor pierde și acestea odată cu trecerea timpului. Și e singurul fapt care mă liniștește cât de cât. Revin revigorată mai apoi.

Starea de acum nu mă face cea mai creativă persoană din lume. Nu am poftă foarte multă nici de scris, nici de citit. Tocmai de aceea am decis și să mă retrag din cursa SuperBlog. Am scris la primele probe, notele sunt mulțumitoare, nu excelente până acum, dar știu că nu am scris cu aceeași poftă din toamnă. Nu simt că pot duce totul la bun sfârșit așa cum mi-aș dori, așa că m-am oprit din scris undeva pe la proba 5 sau 6. Sunt destul de dezorganizată din cauza stării de spirit. Scriu haotic, poate azi trei articole, o săptămână fac pauză. La fel e și cu cititul, am zile când citesc zi lumină, cu o poftă avidă, și zile când nu pot citi deloc. Nimic. Gândurile aleargă aiurea.

Sunt vremuri grele, vremuri de restriște, o liniște de care poate că aveam nevoie, dar cu care simt că nu mai suntem chiar atât de obișnuiți. Înainte mă speria zgomotul, mulțimea de oameni ce se înghesuiau peste tot. Azi, mă sperie liniștea asta absolută și absență oamenilor. Și e ciudat că ursul din interiorul meu (da, sunt introvertă), acum parcă se simte strâns ca într-o menghină de statul ăsta acasă. Doar acasă. Acum parcă am mai mult dor de ducă, dar mă stăpânesc. Se simte izolarea și știu că este spre binele nostru, dar am nevoie de un anumit sentiment de unitate și de multe zâmbete, și parcă sunt absente. Am cam renunțat la știri și la stat pe Facebook. Mă deprimă știrile.

Știu că cel mai probabil vom trece cu bine peste toate. Mereu o facem. Istoria ne arată asta. Organismul nostru și mediul înconjurător se adaptează la noile vremuri și timpuri, dar durează. Dar sper ca la final să apreciem tot ceea ce acum ne este refuzat mai mult, mai puternic. Sper ca noi să ajungem să ne iubim unul pe altul mai mult, pentru a deveni mai puternici și a învinge totul. Plutește acum o anumită tristețe în aer și mi-e dor de bucuria aceea pe care doar primăvara o poate aduce. Sunt bine. Oarecum. Doar temerile și fricile mele mai fac ravagii. Încerc totuși să compensez totul prin credința în mai bine, în Dumnezeu, în lume. Sper la pacea aceea interioară! Îmi lipsește…

Voi cum sunteți? Sper că sunteți cu toții bine și sănătoși. Aveți grijă de voi, dragilor!

3 gânduri despre ”PANICI, FRICI, TEMERI

  1. Diana zice:

    Oana, draga mea! Cred că nimeni nu se aștepta la ce a venit. Practic totul s-a schimbat 😦 iar la mine, de exemplu, a început ceva mai devreme decât cu isteria asta a pandemiei 😦 tot ce pot face e să sper. Dar da, și eu am panici, frici și temeri. Sunt alături de tine, te îmbrățișez🤗

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.